Seful DIICOT, Daniel Constantin Horodniceanu, a declarat miercuri ca printre prioritatile institutiei pe care o conduce se numara crearea unei politii judiciare, un aparat de politie propriu, dar nu neaparat de tipul celui care functioneaza in DNA.
„Crima organizata are alt specific, politistul de crima organizata trebuie sa fie in strada, trebuie sa penetreze grupurile infractionale, sa fie in legatura cu vectorii crimei organizate. E un deziderat al nostru. Crima organizata din Romania a fost dezarticulata prin Legea 39/2003. Prin schimbarea Codului penal in 2014 s-a disipat autoritatea DIICOT-ului”, a spus Horodniceanu, intr-un interviu acordat Digi 24 HD.
El a criticat lipsa unei strategii nationale, a unei analize nationale de risc. „Ministerul Public, MAI si Ministerul Justitiei trebuie sa concure la crearea unei strategii nationale. Este foarte important pentru DIICOT sa isi creeze o unitate proprie de analiza a informatiilor si o unitate de cercetari in domeniul financiar pentru confiscarea produsului infractional. Cred ca este foarte important (…) sa nu se lase produsul infractional in mana infractorului. Am elaborat deja proiectul, este pe masa Ministerului de Justitie si avem o mare deschidere in ceea ce-l priveste”, a spus seful DIICOT.
Horodniceanu a vorbit si despre pericolul terorismului, aratand ca DIICOT a dat intotdeauna atentie acestei amenintari, avand un serviciu specializat.
„Din fericire, Romania nu a traversat o perioada mai grea ca in alti ani, dar am acordat o atentie mai mare in 2015 acestui fenomen, deoarece un numar mai mare de cetateni straini au tranzitat teritoriul tarii. DIICOT lucreaza cu SRI in acest domeniu, suntem intotdeauna prezenti acolo unde e nevoie. Nu este o amenintare reala in acest moment. Trebuie sa vedem cum decurg lucrurile in continuare: daca primim refugiati, daca se pastreaza spatiul Schengen”, a afirmat Horodniceanu.
Procurorul-sef a spus, legat de cazul tanarului din Craiova, ca poate ar trebui pedepsita consultarea site-urilor care incita la radicalizare islamista, prezinta executii sau torturi, la fel cum sunt pedepsite site-urile pornografice cu copii.
„Tanarul din Craiova are interdictia de a accesa anumite site-uri si de a frecventa anumite locuri. Acestea pot fi facute prin monitorizarea providerului de Internet. Exista un proiect de lege promovat de MJ legat de interdictia anonimizarii cartelelor telefonice”, a mai aratat Horodniceanu.
El a precizat ca, in ultima perioada, tanarul contactase anumite persoane carora le cerea achizitionarea unor arme de asalt si a doua grenade.
„Medicul legist care l-a examinat prima data a spus ca e un tanar de 17 ani teribilist, insa dupa anamneza de doua ore nu a mai avut aceeasi parere”, a declarat seful DIICOT.
In ceea ce priveste traficul de droguri, Horodniceanu a mentionat ca, in ultimul an, cantitatea de droguri de mare risc confiscata — 750 kg — a depasit-o pentru prima data pe cea de droguri de risc, care s-a ridicat la 680 kg.
„O problema mai mare o reprezinta drogurile psihoactive, care sunt mai ieftine. Incercam sa introducem in textul legii si substantele psihoactive, care sunt mult mai ieftine, dar mai nocive decat drogurile naturale sau cele sintetice prevazute de Legea 143”, a completat el.
Intrebat despre situatia pe care a gasit-o la preluarea functiei, dupa plecarea Alinei Bica din fruntea institutiei, Horodniceanu a afirmat ca dosarul Bica a afectat imaginea DIICOT si a provocat „frustrari” in interiorul institutiei.
„Am pomenit cuvantul frustrare — era acest sentiment de nedreptate, nu putem pune o eticheta pe toti lucratorii dupa conducatorul institutiei, cei care munceau inainte muncesc si acum. (…) Sa nu credeti ca nu au existat filtre de integritate si cand a fost numita Alina Bica. Poate ar trebui sa incercam sa importam un model de succes. Uitati de pilda cum se numeste seful Europolului sau al Interpolului”, a declarat el.