S-a lansat „Ghidul consumatorului abuzat de banca”. Explicatii practice

La data de 1 septembrie s-a lansat online rubrica „Ghidul consumatorului abuzat de banca”, ce ofera zilnic informatii despre negocierea contractelor cu banca, actiuni in instanta pe clauze abuzive si apararea in executarea silita. Astazi vom vorbi despre „Cum negociez un contract cu banca?”. Clauzele „cu scrisu’ mic” pot fi, uneori, adevarate pietre de moara de gatul clientilor unei banci. Eu zic ca vina cea mai mare o au clientii care nu stiu sa isi negocieze contractele ab initio cum zic juristii, adica de la inceput. In primul rand trebuie citit contractul acasa si nu la sediul bancii. Poti hotari daca, in conditiile respective, iti convine sa mai inchei contractul sau nu, pornind de la aceste constatari, desi nu poti schimba structura contractului, poti negocia anumite clauze in cadrul contractului. Trebuie retinut un aspect foarte important: cand ia banii, omul nici nu se uita ce semneaza. Se trezeste abia cand trebuie sa plateasca.

Ce poti intr-adevar negocia

Poti negocia perioada pentru care angajezi creditul, poti sa negociezi si anumite aspecte legate de dobanda. Chiar daca nu vor reduce dobanda la cat vrem noi, se poate obtine, totusi, prin negociere, un nivel mai scazut. Dupa aceea, sunt anumite clauze care se refera la rambursarea anticipata. Acest comision variaza intre 1% si 5%. Va dati seamna ca nu este acelasi lucru daca dai 1% sau 5% si atunci incepi o discutie. Si, daca nu ajunge la o intelegere cu banca respectiva se poate adresa unei alte banci. In general, bancile au devenit mai constiente si si-au dat seamna ca un client trebuie analizat sub toate aspectele. Aparent, poti sa crezi ca este un client foarte bun, solvabil, dar realitatea sa nu concorde cu aparenta.

Citeste si Este posibila o actiune impotriva statului pentru clauze abuzive?
 

Daca bancile nu permit negocierea tuturor clauzelor contractuale, atunci acest aspect ar putea fi vazut, in sine, ca o „clauza abuziva”. Calificarea ca abuziv al comportamenutlui bancilor este determinata de caracterul nenegociat al contractelor de credit impreuna cu lipsa de informatii, limbajul prolix sau, si mai grav, dezinformarea consumatorilor. Astfel, nu orice fel de comisioane sunt abuzive, ci acelea care nu sunt mentionate in contract sau sunt mentionate, insa intr-un mod inselator. Mai exact, cele care nu prevad partea din credit sau unitatea de timp la care se raporteaza, precum si cele care nu au o contraprestatie reala din partea bancii.

1. In multe cazuri (inclusiv cele care sunt acum pe rolul instantelor), ofertele de creditare din perioada 2005-2008 contineau aceasta precizare : daca destinatarul ofertei ar intentiona sa negocieze contractele pre-formulate, atunci trebuie sa stie ca va putea fi obligat la plata unui comision. In mod aparent, o astfel de precizare isi gaseste o justificare in faptul ca banca pregateste aceste contracte pre-formulate ca produse financiare care sunt puse pe piata numai dupa o prealabila avizare a acestor produse de catre BNR. Odata obtinuta aceasta avizare, „produsele financiare” sunt introduse in sistemul informatic al bancii, fiind imposibil de modificat in concret, fara o modificare a intregului sistem informatic al bancii. Aparent, avem de-a face cu un cost suplimentar, pe care banca trebuie sa il obtina de la cineva, mai precis, de la cel care are proasta idee de a cere negocierea contractului. Bun, dar oare mai putem vorbi in mod serios, in aceste conditii, de proba negocierii, sarcina care revine, conform art. 4 alin. 3 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, profesionistului care intentioneaza sa rastoarne prezumtia lipsei negocierii in contractele pre-formulate (adeziune)?

Citeste si Cum puteti fi declarat contribuabil inactiv?
 

De remarcat aici ca, in sustinerea solutiei din decizia citata, comentariul dnei Tandareanu contine si referinte la o decizie a ICCJ, irevocabila, defavorabila bancii (decizia din noiembrie 2012, dosar nr. 10464/799/2010). Si aceasta speta are o solu?ie foarte interesanta (pe langa multe altele) : „art. 4 alin. 3 din Legea nr. 193/2000 instituie o prezumtie relativa a caracterului ne-negociat al clauzelor in cazul contractelor preformulate, prezumtie ce poate fi inlaturata doar prin dovada scrisa, facuta de profesionist, a caracterului negociat al contractului or al unor clauze ale acestuia”. Asadar, prezumtia de lipsa a negocierii nu poate fi rasturnata cu interogatoriul, martorii, expertiza etc., aceste probe fiind inadmisibile in litigiile care se poarta asupra caracterului abuziv al unor clauze inserate in contractele pre-formulate ale profesionistilor cu consumatorii lor. Prezumtia de lipsa a negocierii nu poate fi rasturnata nici cu contra-prezumtii sau cu speculatii la limita logicii dupa care, daca un consumator a putut alege intre trei oferte, inseamna ca a existat negociere.

Citeste si Imposibilitatea concedierii a salariatei in primele sase luni de la reintoarcerea din concendiul de maternitate
 

In decizia Curtii de Apel Craiova se arata ca „modalitatea in care banca si-a rezervat dreptul de a ajusta rata dobanzii nu poate transforma contractul de credit intr-un contract aleatoriu pentru consumator”. Intr-adevar, contractul de credit bancar este un contract comutativ, in care partile isi cunosc sau isi pot cunoaste cu precizie drepturile si obligatiile, de la data semnarii sale si pana la finalul sau. Contractul de credit bancar de retail nu este un instrument financiar derivat din care partea tare sa castige, iar partea slaba sa piarda (mai mult sau mai putin), in functie de „evenimente semnificative ale pietei financiare” sau de „conjuncturi”. Si in orice caz, contractul nu poate fi aleatoriu pentru o parte (client) si comutativ pentru alta (banca). De asemenea, decizia citata mai statueaza ca „motivele care sa indreptateasca banca sa ajusteze rata dobanzii nu pot fi aratate ulterior, nici in scris, nici verbal” (ele trebuie aratate in contract, in mod clar si usor intelegibil, n.n., Gh. P.).

2. In decizia citata s-a considerat, in argumentarea solutiei de respingere a exceptiei de prescriptie a actiunii (N.B.: unele banci considera in apararile lor ca sanctiunea pentru clauzele abuzive este nulitatea relativa, prescriptibila in 3 ani, si nu nulitatea absoluta, imprescriptibila), ca aceste clauze, odata ce li s-a constatat caracterul abuziv, sunt lovite de nulitate absoluta, din moment ce normele care le reglementeaza sunt de ordine publica. Dar, in plus, decizia citata statueaza ca, daca se constata nulitatea absoluta a unor clauze dintr-un contract concret, atunci solutia se impune erga omnes, tuturor contractelor pre-formulate continand acele clauze abuzive – tip. Textul art. 13, coroborat cu art. 6 din Legea 193/2000, in forma sa initiala, duce la aceasta concluzie. Argumentul este sustenabil, intrucat art. 6 din Legea nr. 193/2000 dispune ca, daca o clauza este constatata ca fiind abuziva, atunci acea clauza este lipsita de efecte fata de consumator. Nu este vorba de consumatorul concret (reclamantul din actiunea directa in instanta, consumatorul vizat de ANPC in emiterea procesului–verbal de constatare a caracterului abuziv al clauzelor din contractul punctual al consumatorului, intervenientul in procesul contraventional declansat prin plangerea profesionistului etc.). Este vorba de consumatorul generic, de toti consumatorii, de oricare dintre consumatori. Este normal sa fie asa, intrucat suntem in prezenta unor contracte pre-formulate, cu clauze-tip, introduse in circuitul juridic de profesionist, cu „adresa” la orice consumator care s-ar putea afla in relatii contractuale cu profesionistul.

Conceptul initial insusi al acestei legi si al acestei reguli, concept provenit din Directiva 93/13, duce la aceasta concluzie: odata ce o instanta s-a pronuntat in sensul ca o clauza este abuziva, toate clauzele–tip din contractele pre-formulate ale unui profesionist, clauze identice cu cea constatata ca fiind abuziva, sunt lipsite de efecte fata de consumator. Mai precis, fata de toti consumatorii aflati in aceeasi situatie cu reclamantul castigator.

Cabinet avocat Coltuc