Revoltator! Regiunea Iasi a pierdut sute de milioane de euro. Este pe ultimul loc in tara la atragerea fondurilor europene

Rata de absorbtie a fondurilor europene prin intermediul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) arata ca, in 2015, regiunea de Nord-Est este de departe cea mai slaba din acest punct de vedere, in sensul ca majoritatea proiectelor depuse de catre persoanele fizice, juridice, grupuri de producatori sau institutii, sunt respinse la nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 1 N-E Iasi. Ca lucrurile sa fie clare, problema nu consta in numarul de proiecte depuse, care este in numar aproximativ asemanator cu restul regiunilor, ci in numarul de proiecte selectate si abrobate de catre CRFIR 1 N-E Iasi, iar apoi reusesc sa obtina finantarea ceruta.

La modul general, pe parcursul anului 2015, la nivelul CRFIR 1 N-E Iasi au fost depuse 804 proiecte pe principalele submasuri. Din toate acestea, doar 319 proiecte au fost selectate pentru finantare. Asta inseamna ca, regiunea N-E a primit doar 138.240.533 euro, asta desi proiectele depuse insumau undeva la 500 milioane euro.
 

In comparatie, la nivelul regiunii N-E, din cele 43 de proiecte depuse, doar 19 au fost selectate, ceea ce indica o promovabilitate de 44 la suta, adica o suma de 6.637.358 euro. In cazul SM 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole, au fost depuse 12 proiecte si au fost selectate doar 2, adica o promovabilitate de doar 16 procente, acestea avand valoarea de 986.037 euro. In cazul SM 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, la nivel national au fost depuse 2.874 proiecte si au fost selectate 1.853, promovabiliatea fiind de 64 la suta.

In regiunea N-E, din cele 213 proiecte depuse, au fost selectate 60, cu o valoare de 2.590.000 euro, asta insemnand o promovabilitate de doar 28 la suta. Mai mult, in cazul SM 6.4. – Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, la nivel national au fost depuse 502 proiecte si au fost aprobate 182, adica o promovabiliate de 36 procente. La nivelul regiunii N-E, din cele 103 proiecte depuse, s-a acordat finantare de 1.080.000 euro in cazul a doar 18 proiecte, ceea ce indica o rata de promovabilitate de doar 17 la suta.
 

Tot in cadrul SM 7.2, insa la segmentul – Crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica (componenta dezvoltarea infrastructurii educationale), au fost atrase 12.499.092 euro. O suma mare a fost atrasa si prin SM 4.3 – Dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infastructurii agricole si silvice, acolo unde au fost atrase 14.137.710 euro prin intermediul a 14 proiecte dintr-un total de 17 depuse. Conducerea Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 1 N-E Iasi, care a fost schimbata recent, sustine ca, in acest an, numarul de proiecte depuse este in crestere, totodata si valoarea fondurilor disponibile fiind mai mare.

„Pâna în prezent, la nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 1 N-E Iasi au fost autorizate si efectuate plati în valoare de peste 4 milioane euro, în cadrul urmatoarelor submasuri, conform solicitarilor depuse de beneficiari: submasura 6.2 – aproximativ 672 mii euro, submasura 4.1 – aproximativ 1,18 milioane euro, submasura 6.1 – aproximativ 1.9 milioane euro, submasura 6.2 – aproximativ 349 mii euro. Având în vedere numarul proiectelor contractate în acest an, valoarea platilor efectuate catre beneficiari va creste pâna la finalul anului 2016, pe masura ce vor fi depuse solicitarile de plata aferente contractelor încheiate pâna în prezent”, a precizat Sorin Nicu Minciuna, director general adjunct CRFIR 1 N-E Iasi.

Conform specialistilor, o mare vina pentru numarul mic de proiecte selectate la nivelul regiunii de N-E sta in faptul ca au fost respinse, fara drept de apel, toate proiectele care contineau greseli, oricat de mici ar fi fost acestea, fara ca angajatii CRFIR 1 N-E Iasi sa intervina, sa medieze proiectele si sa remedieze greselile. Apoi, nu s-a acordat sansa beneficiarilor de a corecta aceste greseli. Totodata, limita de depunere a proiectelor a fost stabilita la pragul de 120 la suta din bugetul alocat fiecarei submasuri si tinand cont ca nici macar 50 la suta dintre proiecte nu au fost selectate in majoritatea cazurilor, acest lucru este considerat de specialisti o mare greseala, care nu se poate aplica in cazul Romaniei, mai ales in cazul regiunii Moldovei, care duce lipsa de specialisti in proiecte europene.