National

Presedintele Klaus Iohannis revolutioneaza teoria formelor fara fond

Publicat: 05 oct. 2016
1

Romania nu a dus niciodata lipsa de strategii, dar a suferit la aplicarea lor. Fie ca vorbim despre strategii nationale sau sectoriale, toate au avut acelasi sfarsit: dupa ce au fost prezentate pe la seminarii si simpozione, au fost impaturite frumos si bagate la sertar. Ultimul intrat in clubul strategilor este Klaus Johannis care vrea ca sub egida presedintiei sa fie facut un proiect de tara. O strategie care suna bine, dar care vine mult prea tarziu pentru Romania.

Dupa aproape doi ani petrecuti mai mult in urletul sirenelor SPP pe ruta BucurestiSibiu si retur, presedintele lucrului bine facut propune romanilor un nou proiect de tara. Initiativa nu este noua, au mai testat-o si alti presedinti, dar a esuat pentru ca toate au fost concepute intr-un spirit politicianist si cu un evident scop electoral. Daca pana in anul 2000, romanii si-ar mai fi putut pune sperantele intr-un proiect de tara care sa-i scoata din subsolul Europei, astazi, a aduce in discutie un astfel de proiect este o utopie.

Iohannis revolutioneaza teoria formelor fara fond

Cu o comisie de lucru incropita ad-hoc, Klaus Iohannis si-a lansat ieri ceea ce pare a fi proiectul de capatai al mandatului sau de presedinte al Romaniei. „Acest Proiect de tara trebuie sa fie o viziune pentru Romania, o viziune pentru prosperitatea cetatenilor Romaniei. Cetateanul este cu siguranta cel care trebuie sa fie in centrul preocuparilor noastre. Este foarte important sa avem un Proiect de tara care realizeaza acest lucru”, declara ieri presedintele cu ocazia lansarii proiectului. Intelegem din spusele sale ca proiectul trebuie sa aduca prosperitate romanilor, adica economia noastra sa produca mai mult, sa fie mai competitiva si sa vanda mai mult. Ceea ce uita insa presedintele este ca economia nu mai apartine romanilor decat in mica masura. Sectoarele strategice (financiar, energetic, cele mai importante sectoare industriale) au fost preluate de capital strain, astfel ca romanii la care face referire Klaus Iohannis au ramas doar angajati ai marilor firme si corporatii internationale, fara nicio putere de a influenta deciziile economice majore.

Odata cu privatizarile cadou facute incepand cu anul 2000 din dorinta a castiga bunavointa marilor puteri economice  pentru a ne accepta asa cu pantofii gauriti in talpa in UE si NATO, statul roman a renuntat si la decizia economica.

Practic, romanii s-au transformat in chiriasi in propria tara din proprie initiativa, dar acum chiriasul vrea sa oblige proprietarul sa-i ia o chirie mai mica, iar pentru ca-i face onoarea sa locuiasca in casa sa sa-i schimbe, ca bonus, tapetul si mobila.

Scurta, clara si usor de inteles

Singurele obiective pe care si le-ar mai putea asuma acum Romania printr-un proiect de tara ar mai fi cele sociale ( imbunatatirea sistemului de invatamant, de sanatate etc) si infrastructura ( edilitara, rutiera, feroviara etc). Daca s-ar centra pe acest obiective, proiectul de tara al presedintelui ar intra in coliziune frontala cu Romania policentrica inchipuita de un al mare strateg, Vasile Dancu. Presedintele a tinut insa sa ne linisteasca, spunandu-ne ca va fi un proiect „scurt, clar, usor de inteles”, adica ceva care aduce cu „ musca-n lapte”.

Specialisti pe persoana fizica

Pentru realizarea visului presedintelui a fost tocmita o comisie speciala, din care vor face parte 23 de persoane, respectiv zece membri independenti, un reprezentant al Guvernului, cate doi reprezentanti ai formatiunilor si partidelor parlamentare. Partidele au trimis ce au gasit, la repezeala, prin casa, mai ales ca oamenii grei nu au timp de pierdut vreme cu visele presedintelui cand alegerile bat la usa, iar DNA-ul le tot baga batul prin gard.

Cei zece membrii independenti, convocati de urgenta, nu reprezinta in fapt pe nimeni, ei urmand sa-si dea cu parerea in nume personal, neimplicand institutiile unde lucreaza sau au lucrat, dupa cum a tinut sa ne spuna purtatoarea de cuvant a Cotroceniului.

Printre cei care isi vor da cu parerea pe persoana fizica se numara, Dan Dungaciu, un inchipui Henry Kissinger care se prezinta ca  geopolitician, fostul consilier al lui Traian Basescu, Iulian Chifu, un pseudorealizator de analize de politica internationala si presedintele unui ONG obscurt, cu titlu pompos-Centrul de Prevenire a Conflictelor ( probabil a conflictelor satesti). Nici societatea civila nu a fost uitata, fiind cooptat un alt mare specialist in datul cu parerea Cristian Parvulescu, presedintele „Pro Democratia”. Guvernul s-a spalat pe maini de obligatia de a-si trimite un om si i-a delegat pe cei de la firma de consultanta Pwc sa-l reprezinte. Surprinzatoare este si prezenta reprezentantilor Camerei de Comert Romano-Americana (AmCham). De ce nu sunt prezenti atunci  si reprezentantii investitorilor olandezi, nemti, francezi sau italieni, pentru ca ei, oricum, controleaza economia romaneasca, fiind proprietarii de drept? Prin convocarea AmCham, Klaus Iohannis ne spune, de fapt, ca visul sau va avea si OK-ul Marelui Licurici. Vom avea astfel un proiect de tara romano-american.

De la durabil la policentric, dar tot pe ultimul loc

In 2008, Guvernul Boc scotea la lumina „Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei (orizonturi 2013-2020-2030)”, un document pragmatic, cu tinte clare, care ar fi trebuit sa aduca Romania mai aproape de UE. Sapte ani mai tarziu, Guvernul Ciolos relua aceasta strategie, iar editia revazuta si adaugita se numeste “Romania policentrica 2035. Coeziune si competitivitate teritoriala, dezvoltare si sanse egale pentru oameni”. Citind cele doua doua proiecte, descoperim insa cat de putin a evoluat tara in acest interval, iar pe alocuri chiar a involuat.

Mai bine cu rolele, decat cu trenul

Strategia asumata de premierul Emil Boc promitea ca se vor face investitii serioase in infrastructura de cai ferate, astfel incat trenurile sa circule 140-160 km/h, dar acum am ajuns cu 50 km/h. In 2015, strategia Guvernul Ciolos constata ca finantarea deficitara a acestui sector a condus la o degradare continua a infrastructurii de cai ferate, avand ca efect direct o crestere ingrijoratoare a duratei de parcurs. Astfel, daca in 1990 un tren rapid ajungea de la Bucuresti la Iasi in cinci ore si 40 de minute, in prezent acelasi tren parcurge distanta de 406 kilometri in sapte ore si 16 minute. Situatia este valabila pentru mai multe rute, iar procentul liniilor scadente la reparatii este de 50,8%. Acestea sunt singurele rezultate palpabile ale strategiei dupa sapte ani. Totusi, Guvernul Ciolos pluseza si ne promite construirea unei linii feroviare de mare viteza Bucuresti-Brasov, via Ploiesti.

Despre autostrazi, doar la viitor

Dezvoltarea unui sistem de autostrazi s-a dovedit a fi o nuca mult prea tare pentru toate guvernele si strategiile lor. Strategia de dezvoltare a Romaniei din 2008 promitea, de exemplu, ca pana in 2020 se vor finaliza studiile si vor fi demarate proiectele privind modernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul IX (rutier si feroviar) pan-european: de la frontiera cu Republica Moldova pana la frontiera cu Bulgaria, cu racordare la coridoarele IV si VII (Dunarea). Nu s-a intamplat nimic.  Cea din 2015 promite cel putin cinci autostrazi. La acest capitol, Guvernul Ciolos sta mai bine, promisiunile incluzand si construirea unei  magistrale de biciclete cu o lungime de peste 500 de kilometri pe malul Dunarii, pana la Marea Neagra. Ca bonus, ne-am putea bucura si de niste piste special amenajate in zonele montane. Evident, despre costuri si sursele de finantare nu se sufla niciun cuvant.

Romania arhaica nu dispare

Potrivit INS, la nivelul anului trecut, 63,7% din populatie era deservita  de sistemul public de alimentare cu apa, in conditiile in care  93,8% din populatia urbana si 28,7% din populatia rurala avea acces la acest serviciu. Tinta asumata de Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei prevedea insa ca anul trecut 70,3% din populatie sa aiba acces la apa curenta. Acum, prin strategia sa, Guvernul Ciolos anunta ca la orizontul anilor 2035, 100% din populatia urbana si 70% din cea rurala va fi conectata la retelele de apa. In ceea ce priveste accesul la cele de canalizare, strategia este mai evaziva si anunta ca 75% din populatie va fi conectata, fara a mai oferi date defalcate.

Mortalitatea infantila, tot ultimii

In 2008 Romania se situa pe pe ultimul loc in Europa la indicatorul mortalitatii infantile, cu 13,9 la o mie de nascuti vii (17,1 la mie in mediul rural) si la incidenta imbolnavirilor de tuberculoza (de 10 ori fata de media UE). Potrivit ultimelor statistici internationale, Romania nu a reusit sa paraseasca ultima pozitie. Continuam sa fim tara cu cea mai mare rata a mortalitatii infantile, cu noua decese la fiecare o mie de nascuti vii. In afara de noi doar Bulgaria si Macedonia au o rata a mortalitatii infantile mai mare de sase la fiecare 1.000 de nascuti vii, in conditiile in care media europeana a ratei este de doua ori mai mica.
Articol preluat de pe jurnalul.ro




Adauga un comentariu