• Din primele analize, se pare ca a fost vorba de o actiune de reinhumare deoarece osemintele descoperite sunt dispuse ca si cum ar fi existat o groapa comuna
In urma cu doua zile, lucrarile de restaurare si reparatie au scos la lumina din nou o serie de oseminte la Biserica Armeana din Iasi. Din primele analize, se pare ca a fost vorba de o actiune de reinhumare deoarece osemintele descoperite sunt dispuse ca si cum ar fi existat o groapa comuna. Osemintele au fost descoperite in dreptul laturii nordice a Bisericii Armenesti, unde sunt efectuate sapaturi pentru consolidarea fundatiei. Ipoteza reinhumarii osemintelor este sustinuta de faptul ca biserica, datata in anul 1395, a fost daramata cateva secole mai tarziu, in locul acesteia fiind ridicata o cladire noua, cea care poate fi observata si in prezent. Pe langa orice lacas de cult din Iasi functiona si un cimitir, dar, in momentul in care a fost infiintat cimitirul Eternitatea, aceste cimitire trebuiau dezafectate.
Probabil dezafectarea a insemnat doar scoaterea crucilor si nu deshumarea efectiva a celor defuncti, iar la inaltarea noii biserici armenesti nu s-a realizat decat restrangerea osemintelor care au fost inhumate la comun. Pe de alta parte, lucrarile la aceasta biserica vor fi finalizate pana in toamna si ca urmare a implicarii ministrului Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, senator de Iasi. „Si acum trei ani au mai fost descoperite oseminte. Este firesc sa fie scoase la iveala aceste oseminte, stiut fiind ca pe langa biserica a functionat si un cimitir. In ceea ce priveste lucrarile de reparatie la biserica, avem certitudinea ca pana in toamna, la 8 septembrie cand este si hramul, vom putea realiza si prima slujba dupa o perioada indelungata de nefunctionalitate. Cat despre aspectul financiar, acesta este aproape rezolvat, avand posibilitatea sa suplimentam bugetul cu 1 – 2 miliarde lei vechi. Domnul Vosganian ne-a ajutat la aceste lucrari pentru reabilitarea cladirii bisericii”, a precizat Zare Nazaryan, presedintele Comunitatii armenesti din judetul Iasi. Biserica ortodoxa armeana din Iasi poarta hramul Sfintei Nascatoare si detine cel mai vechi document in piatra de atestare a municipiului Iasi, si anume anul 1395. Totusi, cum izvoarele istorice nu prezinta nici un document in acest sens, problema ramane deschisa interpretarilor. Daca s-ar putea dovedi veridicitatea inscriptiei, atunci atestarea documentara a municipiului Iasi s-ar situa nu la 1408, ci la 1395, asadar la 600 plus 13 ani. Armenia a fost primul stat crestin din lume, adoptand crestinismul in anul 301 dupa Hristos, dar istoria apriga l-a transformat intr-un popor care a cunoscut peste masura vitregia istoriei, armenii fiind nevoiti sa-si paraseasca tara in mai multe randuri.