Ordinul Arhitectilor din Romania si mai multe organizatii pentru protectia patrimoniului il acuza pe Daniel Barbu, ministrul Culturii, ca dezinformeaza publicul atunci cand afirma ca vestigiile arheologice de la Rosia Montana vor fi protejate in cadrul proiectului minier. Prezenti la conferinta „Adevarul despre patrimoniul istoric de la Rosia Montana: ce nu spun Daniel Barbu, Ministrul Culturii, si Gold Corporation’, reprezentantii OAR si ai ONG-urilor au declarat ca Ministerul Culturii ar putea oricand sa initieze procedura pentru includerea Rosiei Montane in Patrimoniul mondial UNESCO, insa reprezentantii institutiei nu doresc acest lucru deoarece sustin proiectul RMGC.
Stefan Balici, vicepresedinte al Asociatiei Arhitectura, Restaurare, Arheologie si coordonator al santierelor de restaurare ARA de la Rosia Montana, a declarat ca exploatarea miniera ar provoca distrugerea a 80% din patrimoniul existent in zona, iar cea mai mare parte a galeriilor romane, medievale si moderne ar disparea.
Recent, ministrul Barbu a afirmat intr-o dezbatere televizata ca galeriile romane care au ramas neatinse din perioada romana nu vor fi distruse. Ministrul se referea la complexul de galerii Catalina-Monulesti, care fac parte acum din Muzeul Mineritului amenajat la RMGC in localitate. Insa arhitectul Balici a explicat ca multe alte galerii ar fi distruse odata cu inceperea proiectului, inclusiv galeriile romane din masivele Carnic si Orlea. Acestea se afla in prezent pe Lista Monumentelor Istorice de categorie A. Intr-un document postat pe site-ul sau saptamana trecuta, Ministerul Culturii arata ca nu exista in arhiva ministerului niciun dosar de nominalizare a Rosiei Montane pentru a fi inscrisa pe Lista Tentativa UNESCO.
„Din analiza proceselor verbale ale Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nu reiese ca un asemenea dosar ar fi fost vreodata supus avizarii”, insa reprezentantul ARA arata ca asociatia a redactat un dosar potrivit procedurilor recomandate de UNESCO, dosar pe care l-a depus la minister inca din anul 2010. Dosarul propunea ca Rosia Montana sa fie inscrisa pe Lista Tentativa a UNESCO, apreciind ca sunt indeplinite conditiile cerute de UNESCO, ca de exemplu cele de integritate si de autenticitate.
Un an mai tarziu, in 2011, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a cerut inscrierea Rosiei Montane in UNESCO. Potrivit lui Balici, la ora actuala ministrul Culturii nu mai avea de facut nimic altceva decat sa expedieze dosarul.
Insa pana acum niciun ministru in functie nu a facut acest lucru, in ciuda faptului ca ICOMOS, organism consultativ UNESCO, a cerut acest lucru in repetate randuri. Din 2002, la fiecare adunare sau reuniune importanta, ICOMOS a emis cate o rezolutie referitoare la Rosia Montana, cerand autoritatilor romane sa inceapa procedura de evaluare a valorii patrimoniului de la Rosia Montana, a explicat arhitectul. In pozitiile sale oficiale, ICOMOS a cerut renuntarea la proiectul RMGC.
Michael Petzet, presedintele ICOMOS in perioada 1999 – 2008, a vizitat Rosia Montana in 2007. Dupa vizita, presedintele i-a trimis o scrisoare premierului de atunci, Calin Popescu-Tariceanu, in care numea situl arheologic „unul dintre cele mai vechi si mai valoroase ansambluri miniere din Europa si din intreaga lume”.
Comunitatea locala se opune
ONG-urile si Ministerul Culturii au pozitii diferite si in privinta rolului comunitatii locale. Ministerul sustine ca initiativa propunerii de nominalizare apartine in exclusivitate comunitatii locale, care trebuie sa isi asume, sa aprobe si sa sustina in totalitate acest proiect. In schimb, Balici arata ca normele UNESCO doar recomanda consultarea tuturor factorilor interesati, inclusiv a comunitatii locale. Potrivit acestuia, deoarece lista UNESCO reuneste valori materiale considerate de importanta universala, valoroase deci pentru intreaga umanitate, dreptul de a decide nu poate apartine doar unei comunitati locale.
In cadrul referendumului de anul trecut privind mineritul, localnicii din Rosia Montana s-au aratat sustinatori ai inceperii mineritului: 78.75% au raspuns „Da”, iar 19.44% au raspuns „Nu”. Prezenta la urne in localitate a fost de 66.06%.
„Chiar daca nu sunt pe lista UNESCO ele trebuie protejate”
Prezent la conferinta, Theodor Paleologu, fostul ministrul al Culturii, a declarat ca ministerul poate face o propunere si fara sprijin local, insa reprezentantii UNESCO pe care i-a intalnit insistau foarte mult pe sustinerea autoritatilor locale (primarii, consilii judetene). Paleologu a aratat ca, potrivit arheologilor si istoricilor consultati, se poate argumenta caracterul de unicitate al galeriilor romane deoarece nu ar mai exista alte galerii romane cu o lungime la fel de mare.
Pe de alta parte, el a explicat ca masivele Carnic si Orlea, unde se afla numeroase galerii romane, sunt, conform legislatiei in vigoare, monumente de categoria A, deci de o importanta egala cu Pelesul, de exemplu. Din acest motiv, statul roman este obligat oricum sa le protejeze, chiar daca nu se afla in UNESCO. Prin urmare, includerea in UNESCO nu este singura modalitate de a proteja vestigiile arheologice, a mai aratat acesta.
„Chiar daca nu sunt pe lista UNESCO ele trebuie protejate. Tot ce e categorie A trebuie pastrat”, potrivit
stiri.yahoo.ro.
:format(jpeg):blur(1):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/268/Rosia_Montana.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/268/Rosia_Montana_1.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/268/Rosia_Montana_2.JPG)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/268/Rosia_Montana_3.JPG)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Prognoza-meteo.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Fiica-lui-Gheorghe-Dinca.jpg)
