Inaintea promulgarii Legii secretului de stat este nevoie de aparitia unei alte legi, care sa se refere la conditiile liberului acces al cetateanului la informatiile de interes public. Este parerea majoritatii oamenilor politici, care considera ca intai trebuie stipulate bazele generale ale unei legi despre informatii si abia dupa aceea aratate care sunt exceptiile.
Deputatul liberal Mona Musca este initiatorul Legii liberului acces la informatiile de interes public. Actul normativ reglementeaza modalitatile si conditiile prin care se asigura si are loc accesul la fiecare categorie de informatie de interes public, responsabilitatile institutionale, precum si sanctiunile aplicate celor care incalca prevederile legii.
„Dupa decembrie 1989, au intervenit in viata publica din Romania modificari radicale in ceea ce priveste libertatile cetatenesti, democratizarea vietii politice si functionarea autoritatilor publice. Au crescut considerabil rolul, importanta si posibilitatile de influentare a vietii noastre de catre exponentii societatii civile si ai mijloacelor de comunicare in masa. In noul context, se impune, cu necesitate, regandirea accesului cetateanului la informatia de interes public, pentru realizarea neingradita a acestuia, in conditii de egalitate a drepturilor si libertatilor persoanelor, in sensul prevederilor constitutionale”, se spune in nota de fundamentare semnata de Mona Musca si Eugen Vasiliu.
Din cele aratate de initiatorii Legii liberului acces la informatiile de interes public, alinierea Romaniei la standardele statului de drept si reforma institutiilor statului presupun existenta reglementarilor legale referitoare la accesul si circulatia informatiei publice. De aici vor decurge, ulterior, toate elementele legate de transparenta, corectitudinea si raspunderea autoritatilor publice fata de modul in care demersurile publice si raporturile cu cetatenii nu mai sunt supuse arbitrariului si exceselor birocratice.
CAPITOLUL I – Dispozitii generale
Art.1 – Accesul liber si neingradit al cetatenilor la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale pe care se bazeaza relatiile dintre cetateni si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei…
Art.2 – Prin „informatie de interes public”, in sensul prezentei legi, se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informatiei.
Art.3 – Informatiile de interes public care privesc treburile publice sunt considerate, in sensul prezentei legi, informatii de interes public cu caracter general, iar accesul la aceasta categorie de informatii detinute de autoritatile publice este liber si neingradit pentru orice cetatean.
Art.4 – Informatiile de interes public care privesc probleme sunt considerate, in sensul prezentei informatii de interes public cu caracter personal, iar accesul la aceasta categorie de informatii detinute de autoritatile publice este liber si neingradit numai pentru cetateanul la care se refera informatiile, sau pentru cel care face dovada unui interes personal legitim, potrivit legislatiei speciale privind protectia datelor personale.
CAPITOLUL II – Asigurarea accesului la informatii de interes public
Art.5 – Pentru asigurarea accesului cetatenilor la informatiile de interes public, detinute de autoritatile publice in plan central sau local, acestea sunt obligate sa-si organizeze compartimente specializate cu atributii de relatii publice, ale caror indatoriri sa constituie garantia aplicarii prevederilor prezentei legi.
Art.7 – Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial pe cheltuiala acestora…
Art.14 – Se excepteaza de la accesul liber si neingradit al cetatenilor, urmatoarele categorii de informatii:
a) informatiile din domeniul sigurantei nationale, apararii nationale si ordinii publice, numai daca fac parte din categoriile clasificate ca secrete prin lege speciala;
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor publice, precum si cele privind relatiile economice si politice ale Romaniei, numai daca fac parte din categoriile clasificate ca secrete prin lege speciala;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, numai daca publicitatea acestora ar aduce atingere principiului concurentei loiale;
d) informatiile privind procedurile judiciare, numai daca publicitatea acestora ar diminua sansele derularii unei proceduri corecte, ar dezvalui surse confidentiale sau ar pune in pericol viata unei persoane;
e) informatiile care privesc viata particulara a angajatilor autoritatilor politice, numai daca sunt legate de starea civila sau fisa medicala a acestora;
f) informatiile care privesc viata particulara a oricaror persoane fizice, numai daca publicitatea acestora ar aduce atingere demnitatii sau intimitatii familiale sau private si daca aceasta publicitate nu a devenit obligatorie potrivit prevederilor unei legi speciale;
g) informatiile care privesc deciziile unor autoritati publice, numai daca publicitatea acestora ar prejudicia masurile de protectie a tinerilor sau masurile de protejare a mediului inconjurator.
CAPITOLUL III – Accesul presei la informatiile de interes public
Art.15 – Activitatea de culegere si difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa care constituie presa scrisa si audiovizuala, reprezinta o forma indirecta de exercitare de catre cetateni a unor drepturi fundamentale, iar autoritatile publice sunt obligate sa asigure realizarea acesteia.
Art.16 – Presa scrisa si audiovizuala beneficiaza de toate prevederile prezentei legi aplicabile cetatenilor cu privire la accesul liber si neingradit la informatiile de interes public solicitate in scris sau oral.
Art.18 – Autoritatile publice, care sunt obligate, prin prezenta lege sau prin legea proprie de organizare si functionare, sa desfasoare activitati specifice in prezenta presei, sunt obligate sa elibereze acreditari la cererea tuturor organismelor de presa care le solicita, fara discriminare…
Decizia privind refuzul sau retragerea acreditarii unui ziarist trebuie motivata si se comunica in scris organismului care a solicitat acreditarea. Motivele refuzului sau retragerii acreditarii pot privi doar fapte care tulbura activitatile normale ale autoritatii publice si nu opiniile exprimate in presa de ziarist…
CAPITOLUL IV – Sanctiuni
Art.20 – Refuzul explicit, motivat, sau tacit de a aplica oricare dintre prevederile prezentei legi, manifestat de catre orice autoritate publica fata de cererea unui cetatean, da dreptul cetateanului in cauza de a considera aceasta o ingradire a liberului acces la informatiile de interes public si de a adresa o plangere in justitie impotriva autoritatii publice respective, cerand pe aceasta cale solutionarea solicitarii partiale si repararea pagubelor, atat sub aspect material cat si moral…