:format(jpeg):blur(1):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/68/Vasile-Baeanu.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/68/pamant_cotnari_(20).jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/68/pamant_cotnari_(19).jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/68/pamant_cotnari_(14).jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Traian-Basescu-3.jpg)
@ Cumatrul primarului a imprejmuit intreaga proprietate, desi nu detine terenul cu documente legale @ Mostenitorii fostului prefect au sesizat acest lucru la primarie, dar nimeni nu-i baga in seama
Desi a avut o prestatie mediocra, nefiind in stare sa dezvolte nici macar un proiect local de modernizare a unui drum, de reparare a unei scoli sau sa rezolve problemele cu care se confrunta cetatenii, primarul comunei Cotnari, Vasile Baeanu, mai vrea un mandat. Cu siguranta ca cetatenii comunei Cotnari sunt destul de intelepti sa-si dea seama ca acest personaj nu mai are ce cauta in fruntea primariei. Au trecut 5 luni de cand, Constantin Ciobanu, mostenitorul fostului prefect Ioan Axinte, a solicitat Primariei Cotnari rectificarea titlului de proprietate emis in anul 2005. In anul respectiv, Comisia Judeteana de Fond Funciar a aprobat cererea lui Constantin Ciobanu, mostenitor a lui Ioan Axinte, sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru cladiri si terenuri pe vechile amplasamente detinute de fostul prefect. Cu toate acestea, Primaria Cotnari a refuzat sa puna in aplicare hotararea Comisiei judetene. In titlul de proprietate s-a omis sa se treaca o suprafata de 2.500 metri patrati de teren situata chiar langa Crama Axinte (care a apartinut de asemenea fostului prefect).
Din momentul in care si-a dat seama ca a fost pacalit, Constantin Ciobanu a inceput sa depuna la sediul Primariei Cotnari o serie de cereri de rectificare a titlului de proprietate, pentru a fi inclusa si suprafata de 2.500 metri patrati. Insa Primaria Cotnari nu a facut niciodata vreun demers pentru a repara eroarea. Nu putem sa ne explicam aceasta atitudine abuziva, decat prin faptul ca, cel care ocupa terenul, Tudor Gorghe, este nimeni altul decat cumatrul actualului primar Vasile Baeanu. De asemenea, inainte de a deveni primar, Baeanu a fost functionar al Primariei Cotnari, iar acest lucru explica de ce solicitarea lui Constantin Ciobanu nu a primit niciun raspuns din 2005 si pana astazi. Asta in conditiile in care, Ciobanu a dovedit cu documente oficiale ca respectiva suprafata de teren a fost cumparata de fostul prefect Axinte in anul 1930 si a fost lasata prin testament impreuna cu celelalte proprietati mostenitorilor sai.
Neamurile lui Baeanu au pierdut procesul
La scurt timp dupa ce Constantin Ciobanu a depus ultima solicitare de rectificare a titlului de proprietate, adica cererea din octombrie 2015, Tudor Gorghe, cel care ocupa abuziv terenul, a deschis un proces la Judecatoria Harlau, prin care intentiona sa obtina documente legale care sa-i permita in continuare sa pastreze terenul. Gorghe a dorit sa obtina documente care sa-i tina loc de titlu de proprietate. Cum era si de asteptat insa, in urma cu 4 zile, magistratii Judecatoriei Harlau au anulat cererea depusa de Gorghe. Nu poti sa dai titlu de proprietate unei persoane care detine ilegal un teren. Reamintim ca, Gorghe si-a construit casa pe respectiva suprafata, incepand cu anul 1992, dupa ce a depus o cerere la primarie. Gorghe a platit initial o chitanta de 600 lei, dupa care a mai achitat la Primaria Cotnari suma de 1.000 lei, reprezentand contravaloarea certificatului de urbanism. Desi procedura de atribuire a celor 1.000 metri nu a indeplinit prevederile legale, Primaria Cotnari i-a permis lui Gorghe sa construiasca o casa. Aceste aspecte au fost constatate si de corpul de control al prefectului, care a verificat recent aceasta chestiune, ca urmare a petitiilor depuse de-a lungul timpului de cei implicati in cauza.
„La data efectuarii controlului, reprezentantii Primariei Cotnari nu au putut face dovada ca la data emiterii autorizatiei de constructie nr.29/1993, terenul se afla in proprietatea Primariei Cotnari si a faptului ca suprafata de teren a fost instrainata catre domnul Tudor Gorghe, cu act autentic sau act administrativ al autoritatii locale, neprezentand niciun act in acest sens”, se mai arata in raportul de control.
Prefectura constatat ca primaria nu-i putea atribui cei 1.000 metri patrati lui Gorghe, deoarece nu avea in proprietate terenul respectiv. Potrivit evidentelor oficiale, suprafata se afla in patrimoniul IAS Cotnari, unitate de productia ce s-a transformat ulterior in SC Cotnari SA.
Chiar si asa, Gorghe nu a respectat certificatul de urbanism pe care i l-a eliberat primaria. Astfel, documentul ii recomanda sa utilizeze pentru gospodarie suprafata de 1.000 metri patrati cu o deschidere la drumul comunal de 20 de metri si o lungime a gospodariei de 50 metri. Ori, dupa cum s-a precizat, Gorghe ocupa 2.500 metri, gospodaria avand o deschidere la drum de 35,5 metri si o lungime de 28,87 metri. Cu toate acestea, primarul Vasile Baeanu refuza sa ia vreo masura, permitandu-i cumatrului sau Gorghe sa-si intinda gospodaria dupa cum doreste, peste terenul altora.
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Florin-Citu.jpg)
Mai mincinosilor in articolul trecut era mostenitor gheorghe ciobanu iar in articolul de azi este mostenitor constantin ciobanu.Hai hotarati-va si nu mai scriti minciuni sau minciunile sunt platite mai bine.De procese ar fi bine sa scriti de procese mai importante cum ar fi al sc cotnari cu APIA ( acolo furt de bani ) care a avut termen ieri.
Mai bine si-ar scrie domnul deleanu memoriile ,cum s-a chinuit saracul la inceput de cariera cand venea cu bicicleta la IVV Cotnari.De plecat inapoi acasa nu putea saracu sa mai plece cu bicicleta..Pentru ca avea si cate 2-3 bidoane cu alcool,si se ruga saracul de Sinzianu Gheorghe (Didi) , care era sofer la Mihai Lungu sa-l care seara acasa cu tot cu bidoane.Asa s-a chinuit saracul pana cand a vazut el ca nu mai are ce fura la IVV.Atunci,parca Dumnezeu i-a pus mana-n cap…Domnul contabil sef de la IAS Cotnari ,Domnul Grigore l-a luat la IAS Cotnari.Asa ,usor ,usor ,Deleanu prin ajutorul acordat de soferi ,care carau sacosele cu bani a inceput o viata mai frumoasa si mai usoara.Stau si ma gandesc daca mai are si acum bicicleta aceea….Poate o mai are.,atasata sabiei lui Stefan Cel Mare si a siglei Steaua.Daca are cineva detalii sa imi spuna .
Fara sa vreau dau de reportaje despre un dom Deleanu si o anume familie din cotnari cumatru cu dracu.La ce nivel vati coborat domnilor ziaristi? Pentru bani deformati realitatea.Asta nu este dreptul la libera exprimare,este ceva pentru bani,pardon multi bani. o ancheta amanuntita cap coada fara reveniri var face mai seriosi. Este pacat ca unii ziaristi isi pun chiar viata in pericol pentru adevar iar voi lingeti chiloti mogulilor.DAR scuze voi nu sunteti ziaristi sunteti merceari pardon pupincuristi. Apropo ce va faceti daca ala are si curul paros?
eEu sint Deleanu / Sa-mi …cardanu / Ca scot banu / Si vine Morosanu/ Sa va dea cu paru / Pina ajungeti la Ciuhodaru. Pam pam
Un scandal de amploare musteşte de câteva luni între compania viticolă Cotnari SA şi autorităţile ieşene. Cel mai mare producător de vinuri româneşti ar fi primit ilegal fonduri europene pentru un teren al statului pe care l-a exploatat, teren despre care o instanţă de judecată a stabilit că ar fi fost acordat în baza unui contract ilegal. Scandalul scoate la iveală modul în care, în trecut, mii de hectare din patrimoniul public era acordate, fără respectarea legii, unor persoane fizice sau juridice. Printre acestea s-a numărat şi Cotnari SA, care mai bine de un deceniu a exploatat sute de hectare ale statului în baza unui document declarat ilegal de o instanţă.
Un scandal de amploare musteşte de câteva luni între compania viticolă Cotnari SA şi Un scandal de amploare musteşte de câteva luni între compania viticolă Cotnari SA şi autorităţile ieşene. Cel mai mare producător de vinuri româneşti ar fi primit nelegal fonduri europene pentru un teren al statului pe care l-a exploatat, teren despre care o instanţă de judecată a stabilit că ar fi fost acordat în baza unui contract nelegal. Totul pleacă din anii 2000, în vremurile tulburi ale privatizărilor din România.
Începuturile
Contractul amintit a fost semnat între compania Cotnari şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în toamna anului 2000. Erau vremuri când, prin liderii PNŢCD, Cotnari SA, fostul IAS Cotnari, era sprijinit de autorităţile locale şi centrale. Se întâmpla la doar câteva zile după ce întreprinderea viticolă era privatizată şi trecea din patrimoniul public în cel privat. Odată cu privatizarea, a expirat şi vechiul contract de concesiune în baza căruia Cotnari exploata teren viticol, şi nu numai, în judeţul Iaşi.
În octombrie 2000, ADS decide să încheie un nou contract de concesiune cu Cotnari, trecând însă peste proaspătul statut privat al acestei societăţi. Lipsa organizării unei licitaţii, aşa cum prevedea legislaţia încă de atunci, avea să se descopere peste mai bine de un deceniu.
În baza contractului de concesiune respectiv, ce avea numărul 17/19 octombrie 2000, Cotnari primea un teren de 1.257 de hectare, format din aproximativ 225 de hectare teren arabil, 85 de hectare păşuni, 63 de hectare fâneţe şi 882 hectare de vii. Asta în condiţiile în care, în 1990 de exemplu, IAS Cotnari deţinea circa 2.000 ha de vie.
De-a lungul anilor, mai mulţi cetăţeni din zonă au început să ceară statului bucăţi din pământul pe care Cotnari îl exploata, iar ADS a încheiat cu firma ieşeană diferite acte adiţionale prin intermediul cărora suprafaţa de teren a scăzut considerabil. Ultimul act adiţional, cu numărul 10/30.12.2010, a adus suprafaţa statului ce era exploatată de Cotnari la circa 365 de hectare.
Judecata: Alecu Chitaru devine erou
În 2010, aproape 150 de săteni din Cotnari, reprezentaţi de Alecu Chitaru, un personaj cunoscut în zonă, au dat în judecată Cotnari şi ADS cerând instanţei să constate nulitatea contractului de concesiune din 2000. Instanţa se pronunţă prin sentinţa civilă numărul 6.308 din 18 mai 2011, anulând contractul. În motivarea instanţei, judecătorii constată că, la momentul atribuirii terenului către Cotnari, statul român, prin ADS, nu a organizat o licitaţie.
Deşi sentinţele judecătoreşti civile sunt executorii, ADS nu a preluat terenul de la Cotnari, care a continuat să îl exploateze şi în 2011 şi în 2012, după ce contractul a fost declarat nul. Mai mult, potrivit unor documente ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Cotnari ar fi primit şi fonduri europene pentru exploatarea terenului stabilit prin contractul ilegal. Înşiruirea evenimentelor din acest caz este mai mult decât neclară şi pare că doar frica unei eventuale intervenţii a anchetatorilor i-a determinat pe funcţionari să pună în aplicare o hotărâre judecătorească.
Bâlbâiala
Astfel, deşi sentinţa a devenit executorie în 2011, structura centrală a ADS a dispus preluarea terenului de la Cotnari abia în aprilie 2015. Contactaţi telefonic, reprezentanţii ADS Iaşi ne-au precizat ieri că au preluat terenul după patru ani de la hotărâre întrucât abia atunci a venit o dispoziţie în acest sens de la Bucureşti. De menţionat că structura centrală a fost parte a contractului, şi nu ADS Iaşi.
Ironic, în documentul prin care au preluat terenul, cei de la ADS invocă tocmai sentinţa judecătorească din 2011. La momentul preluării, Cotnari mai avea în exploatere de la stat 426,471 de hectare, potrivit unor documente oficiale, 115,696 dintre acestea fiind vii. Tot în 2015 par a se fi „trezit“ din amorţire şi reprezentanţii APIA.
În 2011 şi 2012, aceştia acordaseră subvenţii către Cotnari şi pentru terenul exploatat în baza contractului declarat nelegal. De pildă, în septembrie 2015, APIA emite decizia numărul 2995466/17.09.2015 în care se precizează că firma Cotnari ar fi supradeclarat cu 21,09% terenurile, referindu-se astfel la suprafaţa primită de la ADS.
În fine, APIA emite un proces-verbal de constatare a neregulilor, referitor la Cotnari, în care se stabileşte că firma viticolă trebuie să restituie suma de 1.056.600,15 lei. Banii, susţin cei de la APIA, ar fi fost primiţi nelegal de Cotnari.
Războiul
Reprezentanţii Cotnari consideră că procesul verbal prin care li se impută milionul de lei este „total nelegal“ şi se adresează instanţei. Cer anularea, dar şi suspendarea respectivului document al APIA, invocând că, dacă s-ar pune în aplicare, firma ar fi prejudiciată. În motivarea lor, cei de la Cotnari invocă tocmai contractul de concesiune din 2000.
Juriştii firmei spun că în contractul de concesiune exista o clauză contractuală potrivit căreia societatea avea drept de exploatare a terenului până ce acesta era preluat de către ADS. „În mod incontestabil, legea în vigoare la acel moment (cel la care s-au alocat subvenţiile) precizează că au dreptul să beneficieze de acordarea de plăţi persoanele care utilizează terenul şi care dovedesc un drept de folosinţă asupra acestuia“, mai spun reprezentanţii Cotnari, într-un document înaintat instanţei.
Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, Constantin Deleanu, preşedintele directoratului de la Cotnari SA, ne-a spus că nu are niciun dubiu că va câştiga procesul cu cei de la APIA. „Nu stă Cotnariul în aceşti bani. Suntem firmă românească, pentru că, dacă am fi fost firmă străină, nu am fi păţit aşa ceva“, e de părere Deleanu.
Colegii săi de la departamentul juridic au altă argumentaţie, însă, potrivit acţiunii de chemare în judecată: „Suma de 1.056.600,15 lei este o sumă extrem de mare, de natură să perturbe grav activitatea «SC Cotnari SA»“, au scris aceştia în acţiunea de chemare în judecată.
Potrivit unor surse din cadrul ADS, la nivelul acestei instituţii s-ar fi organizat, în toamna anului trecut, o licitaţie pentru aproximativ 30 de hectare de teren pe care Cotnari SA efectuase, în trecut, lucrări. Societatea ieşeană ar fi primit astfel înapoi această bucată de teren, însă de această dată în urma unei licitaţii.
Înţelegere de la stat?
În ceea ce priveşte contractul de concesionare anulat de instanţă, acesta stabilea o redevenţă echivalentă contravalorii a 450 kg grâu per hectar, în lei, la cotaţia bursieră de la Londra. În prezent, această cotaţie stabileşte preţul unei tone de grâu la 140 de dolari. Calculele arată că, raportat la acest preţ, Cotnari SA ar fi plătit ADS circa 270 de lei per hectar statului, pentru dreptul de folosinţă asupra terenului. Asta în condiţiile în care, pe piaţa liberă, un hectar se concesionează cu sume între 500 şi 1.000 de lei, funcţie de amplasament şi calitate. Când vorbim însă de teren cultivat cu viţă-de-vie soi nobil, preţurile cresc de câteva ori.
Trebuie precizat şi faptul că preţurile şi clauzele din momentul concesiunii, imediat după privatizare, reflectă o situaţie generală în cazul privatizărilor de atunci. Cotnari SA nu face excepţie de la un cadru mai amplu în care toate privatizările se făceau pe sume mici şi urmăreau declarativ să păstreze locurile de muncă şi profilul de activitate, lucru care nu s-a întâmplat în multe alte cazuri.
În 2014, potrivit unui document oficial semnat de ministrul de atunci al agriculturii, Daniel Constantin, Cotnari ar fi datorat către ADS suma de 128.040 de lei. „În ultima perioadă au avut loc mai multe întâlniri de conciliere cu privire la plata acestei sume între Cotnari şi reprezentanţii ADS“, au transmis surse apropiate relaţiei dintre cele două unităţi.
Cuvinte cheie: + Cotnari, ilegal, hectare
In cursul acestor comentarii v-am aratat adevarata situatie despre cum stau lucrurile cu pamanturiloe din Cotnari.
Semneaza : avocat S. Besleaga