:format(jpeg):blur(1):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/61/Paduri_Sturza.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/61/Gavrila_LUPU_(2).jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/61/Paduri_Sturza_(1).jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/61/Paduri_Sturza_(2).jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Traian-Basescu-3.jpg)
@ Tupeul acestor personaje a intrecut orice limita @ „Le-a luat oamenilor ce aveau si acum are pretentia sa i se sarute mana”, a spus unul dintre primarii care cunosc dedesubturile afacerii @ Averile Romaniei, instrainate in urma unor aranjamente din capitalele occidentale @ Politicieni de varf sunt implicati in afaceri ce ii pot trimite ani buni la inchisoare
Istoria retrocedarilor din Romania este adesea o istorie plina de controverse, personaje dubioase, intrigi politice si economice si, in ultimii ani, chiar catuse. Cazul care face cele mai multe valuri in ultima perioada este cel al familiei Sturdza, mostenitori ai familiei domnitoare din Moldova, care au obtinut suprafete uriase de paduri, terenuri si imobile de o valoare uriasa. Conform cercetarilor intreprinse de procurorii DNA, in aceste retrocedari ar fi implicate si personaje cu greutate din politica romaneasca, cel mai cunoscut fiind baronul PSD Viorel Hrebenciuc, aflat in acest moment in arest preventiv. Dintre proprietatile cele mai consistente pe care cei din familia Sturdza le-au primit de la statul roman se afla cele din judetul Iasi si asa-zisul domeniu forestier Hangu, domeniu de peste 27.000 de hectare ce se intinde pe teritoriul judetelor Neamt si Harghita.
In judetul Iasi reprezentantii familiei princiare au detinut peste 8 mii de hectare de padure, mai precis 8.925 de hectare, grupate in doua loturi mari, unul in apropierea municipiului Pascani si unul in apropierea orasului Podul Iloaiei. In momentul retrocedarii, in anul 2006, reprezentantii familiei Sturdza se laudau in presa locala si centrala ca vor face tot felul de investitii dupa ce primeau suprafetele uriase de padure. In planurile celor din familia Sturdza figurau la acea data infiintarea unui ocol silvic propriu, prin preluarea angajatilor Romsilva din zona, investitii de 10 milioane euro in intretinerea padurii, infiintarea unei fabrici de cherestea si a unor pepiniere pentru cresterea potentialului forestier al zonei.
Scandal pe o suprafata uriasa
Dupa ce reprezentantii fostei familii princiare au cerut sa primeasca intreaga suprafata din fostul domeniu Hangu, adica mai bine de 27.000 de hectare de padure, cei de la Romsilva au reactionat si au contestat pe toate caile cererea mostenitorilor, aratand cu documente ca aproximativ 10.000 de hectare sunt de drept ale celor care le-au primit in 1945. Sub semnatura specialistilor din cadrul Directiei Silvice Neamt, dar si a delegatului Regiei Nationale a Padurilor, se afirma negru pe alb, intr-un document oficial din 9 februarie 2006, ca mostenitorii familiei Sturdza nu ar fi avut dreptul la suprafata pe care au primit-o.
„Din documentele consultate referitoare la aplicarea Legii de Reforma Agrara 187/1945, a rezultat faptul ca din domeniul Hangu a fost expropriata o suprafata totala de 10.707 hectare. Putem concluziona ca suprafata pe care mostenitorii familiei Sturdza sunt indreptatiti la reconstituire este de 14.384 de hectare, teren cu vegetatie forestiera”, se arata in documentul Romsilva. Mai mult, in anul 2008, Romsilva a aratat intr-un document trimis Prefecturii Neamt ca cele 10.707 hectare nu se cuvin celor din familia Sturdza. „Prin urmare, la data trecerii terenurilor forestiere in suprafata statului, suprafata expropriata nu mai apartinea de drept mostenitorilor familiei Sturdza”, se arata in documentul institutiei.
In decembrie 2007, Tribunalul Neamt insa a respins orice solicitare a institutiilor statului, dispunand improprietarirea mostenitorilor Sturdza. „Din actele pe care si eu le-am vazut imi este destul de clar ca cei din familia Sturdza nu aveau dreptul la aceste suprafete, mai bine de 10.000 de hectare fiind expropriate inainte de nationalizarea comunista. Mai mult, din aceste suprafete au fost improprietariti cei care au luptat in al Doilea Razboi Mondial, deci oamenii au acte de proprietate pe aceste paduri”, a declarat Gavrila Lupu, primarul comunei Hangu.
Localnicii il completeaza pe primar si spun ca omul a fost ajutat „de sus”, adica de unii demnitari de rang inalt sa ia padurile, nimeni neputand sa il opreasca. „Comportamentul lui Sturdza aici a fost unul execrabil. A promis dezvoltarea zonei, locuri de munca, turism, milioane de euro atrase din toata lumea pentru zona asta si nu a facut altceva decat sa exploateze masa lemnoasa. De la un asa-zis print ma asteptam la un altfel de comportament, dar se pare ca nu e print decat cu numele. A venit aici, le-a luat la oameni pamantul si mai voia si sa i se sarute mana si sa ii spuna oamenii «printe»”, a mai spus Gavrila Lupu.
Conform unor surse locale, urmasii familiei Sturdza ar fi urmarit sa puna mana inclusiv pe lacul Izvorul Muntelui (Bicaz), fapt stopat de cei de la Apele Romane. La acest moment, acestia au vandut mare parte din proprietatile de pe malul stang al raului, concentrandu-se pe exploatarea padurilor din zona de coada a lacului de acumulare, respectiv comunele Poiana Teiului si Ceahlau. „Familia Sturdza a detinut suprafete foarte mari in aceasta zona, insa a si vandut in ultimul timp foarte mult din ceea ce aveau unei firme nemtesti. Nu mai stiu cum se cheama firma, dar stiu ca au pastrat doar cateva hectare pe malul lacului”, declara Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. La acest moment si un alt membru al familiei Sturdza, Paltin, este implicat in cercetari penale cu privire la retrocedari de suprafete mari de padure.
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Florin-Citu.jpg)
Si se taie in continuare, iar lemnul merge in Austria, tara in care este INTERZISA orice exploatre forestiera cu exceptia celor cu scop de intretinere a padurilor.
In zona Ceahlau zilnic se scot din padure zeci de mii de metri steri de lemn si se cara spre…Austria (judet invecinat, nu-i asa?!). Se taie INCLUSIV in Parcul national Ceahlau, acolo unde Raul Papaliceff nu-ti permite nici sa culegi plante medicinale pentru uz personal. Halal guvernanti !!! Cine a semnat, la nivel central actele de retrocedare? Stie DNA, DIICOT sau chiar CSAT, pentru ca jaful din padurile noastre a devenit cu adevarat o problema de securitate nationala?!