National

Dezvaluiri incredibile! Stefan Marinicea: Hartile de la Rosia Montana au fost FALSIFICATE. Sunt 19 falii SEISMICE

Publicat: 21 oct. 2013
1

RMGC a obtinut un aviz favorabil, in 2011, de la Institutul Geologic Roman pentru exploatarea de la Rosia Montana. Fostul director Stefan Grigorescu, care a semnat avizul, sustine ca in zona unde ar urma sa se faca exploatarea nu exista falii seismice care sa puna in pericol securitatea bazinului de decantare. Documentul, care este obligatoriu, pentru obtinerea avizului de mediu, este unul fals, sustine directorul demis al IGR, Stefan Marincea, care afirma, intr-un interviu pentru gandul.info, ca in Zona Rosia Montana s-a constatat ca ar exista 19 falii care pun in pericol bazinul iazului de decantare. Geologii au descoperit in Valea Cornei izvoare active, care daca sunt infiltrate cu deseuri pot duce la infestarea apelor orasului Abrub, aflat in apropierea Rosiei Montane.

Mai exact, miscarile seismice, oricat de mici ar fi ele, ar putea deteriora stratul impermeabil al bazinului de decantare, creand fisuri prin care apa cu cianuri sa ajunga in panza freatica.

„Exista fisuri si falii pe bazinul de decantare. Faliile asigura o comunicare facila intre slamul cianurat cu multa apa din viitorul bazin si panza freatica. Ceea ce este foarte grav, pentru ca din cauza situatiei formatiunilor geologice din regiune va fi afectat direct orasul Abrud”, spune Marincea, care precizeaza ca din hartile depuse la dosar de RMGC au disparut faliile seismice.

In avizul transmis la Ministerul Mediului, in 2011, sub semnatura fostului director Grigorescu, se arata ca „bazinul iazului de decantare nu prezinta falii, fisuri sau alte anomalii care ar putea determina sau facilita apartia unor infiltratii sau ar afecta stabilitatea barajului iazului de decantare”.

Intr-un interviu pentru gandul.info, luat cu trei zile inainte sa fie demis, Stefan Marincea a explicat cum datele colectate de colegii lui cercetatori la Rosia Montana au fost trunchiate astfel incat sa nu mai existe falii, fisuri si izvoare naturale in zona exploatarii din Muntii Apuseni.

In 2011, intre 5 si 8 decembrie, o echipa de zece cercetatori au mers intr-o scurta excursie la Rosia Montana la cererea Ministerului Mediului ca sa vada daca acolo sunt roci permeabile si daca exista vreun pericol pentru panza freatica.

„Chiar daca cei de la Rosia Montana Gold Corporation sustin ca nu exista falii, nu exista fracturi, nu exista panza freatica, echipa noastra a spus contrariul. Exista fisuri si falii pe bazinul de decantare. Faliile asigura o comunicare facila intre slamul cianurat cu multa apa din viitorul bazin si panza freatica. Ceea ce este foarte grav, pentru ca din cauza situatiei formatiunilor geologice din regiune va fi afectat direct orasul Abrud. De acolo, din bazinul Vaii Corna, se alimenateaza acviferele care sunt interceptate de forajele care alimenteaza cu apa orasul Abrud”, explica geologul.

In documentarea facuta la Rosia Montana, geologii au observat ca pe amplasamentul viitorului iaz „exista suficient de multe dechideri naturale care fac posibila o cartare de detaliu a intregului bazin hidrografic al Vaii Cornei”.

„Colegii mei au observat la fata locului ca exista cel putin in versantul stang mai multe izvoare naturale, deci panza freatica, care pot crea mari probleme din punct de vedere hidrotehnic iazului de decantare proiectat. In urma acestor observatii am ajuns la concluzia ca de fapt intreaga zona a iazului nu a fost carata geologic la gradul de detaliere cerut de un astfel de amplasament si ca se impunea o cartare foarte atenta a intregii Vaii Corna, mai mare care sa duca la o harta geologica cat mai buna. Exista un numar mare de disclocatii diferite care traverseaza zona proiectata a iazului”, precizeaza geologul.

Specialistii au putut observa ca rocile in care este proiectat sa fie sistemul iazului de decantare se regasesc in principal in versantul stang al Vaii Corna, unde sunt gresii, adica niste nisipuri consolidate. „Este o coloana de pulbere de 130 de metri care le va presa. Poti sa faci si cel mai solid baraj din univers ele tot se vor disloca.Nu sunt roci care sa reziste”, explica Stefan Marincea.

Specialistul spune ca aceasta cercetare de inceput facuta in urma cu doi ani la Rosia Montana era destinata sa vada gradul de complexitate si eventualele probleme cu care se vor confrunta inclusiv in perioada cartigrafiei. „Noi nu putem sa spunem ca nu exista ceea ce exista”, mai spune Marincea. Care spune ca in aceste conditii avizul din partea Institutului National de Geologie nu ar fi trebuit dat, dar cu toate acestea fostul director a falsificat datele din teren si astfel avizul a fost dat.

Fostul director a mai spus pentru gandul.info ca la Rosia Montana exista cel putin 19 falii in perimetrul exploatarii, ceea ce va pune in pericol barajul de decantare al cianurilor. Aceste falii au disparut din studiul de impact al RMGC.

Stefan Marincea a aratat ca in studiul RMGC au fost folosite hartile Institutului National Geologic fara a se preciza sursa, iar in privinta hartii amplasarii bazinului iazului de decantare aceasta a fost copiata, fara insa sa mai cuprinda faliile pe care geologii le-au gasit acolo.

„Intr-o prima faza, ei au luat harta institului la scara de 1: 50.000. In acesta faza, nu au modificat nimic, se pot vedea pe harta faliile, aici apare si falia Cornei si nu ne spun ca este vorba de iazul de decantare. Dar intr-o alta harta apar foarte multe falii care se opresc la marginea lacului de decantare. O ultima varianta a hartilor pe care o prezinta dumnealor nu mai cuprinde nicio falie pentru iazul de decantare. Noi am facut suprapunerea cu harta noastra si nu mai este nicio falie”, a spus pentru gandul.info Stefan Marincea.

Expertul spune ca in Valea Cornei exista izvoare active. Acesta mai arata ca o solutie pentru ca panza freatica sa nu fie afectata este inghetarea totala a panzei freatice cu drenaj cu foraj continuu, astfel incat apa sa vina numai de sus si asa va fi un bazin de colectare.

„Deci la regimul pluvial de acolo tot o sa am o vale, dar o sa fie o vale mai mica. Si atunci Ministerul Padurilor si al Apelor va trebui sa spuna nu, pentru ca nu respectam directiva europeana a apelor. Atunci hai sa gasim o solutie alternativa. Inainte era solutia pe versant, in tancuri inchise, sau o duci si o cianurezi si la Baia Mare cum era pe vremea lui Ceausescu, cianurezi concentratul”, mai spune specialistul.

Despre metoda extragerii aurului prin cianurare, geologul spune ca nu recuperezi alte elemente decat aur si argintul, dar si acestea partial. „Pentru ca nu poti sa recuperezi aurul din pirita decat partial la suprafata. Nu poti sa recuperezi argintul din sulfosaruri pentru ca si acesta se comporta refractar. Din acest motiv, minereul refractar de sulfuri era flotat altadata. Acolo se concentrau toate elemente utile in acest concentrat de flotatie”, a spus specialistul. Stefan Marincea spune ca zona are un potential foarte mare.




Adauga un comentariu