@ Ieri, mii de liceeni au sustinut cel mai greu examen din viata @ La Iasi s-au petrecut cateva clipe socante la acest test @ De la candidati „doborati” de subiecte si pana la profesori revoltati, acesta a fost scenariul primei probe scrise de Bacalaureat 2014 @ In acest context, reporterii BUNå ZIUA IASI au intrat in posesia unui mesaj incredibil venit din partea unui cadru didactic, in legatura cu subiectele
Moment exceptionat in sistemul de invatamant preuniversitar iesean! Ieri, 4.600 de candidati din Iasi, aflati pe liste la proba de Limba si literatura romana, au sustinut Bacalaureatul. Conform datelor oficiale oferite de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), in cele 16 centre de examen din judet, desi le-a fost atrasa atentia de nenumarate ori cu privire la importanta respectarii prevederilor metodologiei, trei candidati au fost eliminati. Este vorba despre un candidat la Liceul Teoretic Miron Costin, caruia i-a sunat telefonul mobil in timpul probei, unul de la Colegiul Tehnic de Transporturi si Constructii si unul de la Liceul cu Program Sportiv, pentru utilizarea castilor”, au transmis reprezentantii ISJ.
Relaxarea dupa test: la pacanele
Reporterii cotidianului BZI i-au asteptat pe candidatii care au sustinut prima proba la Bac. Cei mai multi erau nemultumiti de faptul ca la subiectul al III-lea au primit un material din genul liric. Acestia considera ca la acest subiect vor fi depunctati, intrucat trebuiau sa scrie un eseu pe minimum doua pagini. Amuzant este ca un candidat, care a sustinut examenul la centrul de la Colegiul National de Arta Octav Bancila, a exclamat plastic: „Chiar aseara am mai citit Enigma Otiliei, de George Calinescu, m-am uitat si la filmul Morometii, dar acum orice altceva mi-as fi dorit, mai putin Mihai Eminescu. De acum trebuie sa dam Play Again, ca daca nu luam Bac-ul trebuie sa platim profesorii pentru meditatii. Acum ce am sa fac? Ma duc la pacanele, stiu o bomba in Podu Ros si bag la aparat”.
Citeste si: BACALAUREAT. Vezi subiectele si baremele la proba scrisa la Limba romana – UPDATE
Examenul de absolvire – o „ruleta ruseasca”
Pe de alta parte, jurnalistii BZI au intrat in posesia unui mesaj incredibil venit din partea unui cadru didactic, in legatura cu subiectele pe care le-au avut liceenii la prima proba de Bacalaureat. „Ce bine ca nu mai am de dat examene de absolvire! As fi fost foarte frustrata sa trebuiasca sa ma încadrez în baremele stricte, seci, ale subiectelor, sa-mi restrâng ideile la numarul de cuvinte cerut, sa raspund ca un robot cu varianta asteptata, sa respect atâtea tipare si sa nu mai pot fi eu în niciun rând dintr-o teza pe care, ironic, as fi semnat-o cu numele meu. Sincer, mi-e mila de elevii mei pe care trebuie sa-i dresez, anulându-le într-o masura foarte mare individualitatea, ca sa ia Bacalaureatul. Mi-e mila de sufletele asa-zisilor elevi buni care vor lua note mari, reproducând texte învatate pe de rost, având formulari pompoase extrase din carti sau elaborate, prin compilari serioase, de dascalii lor scrofulosi la datorie. Si mi-e dor de vremurile când la un asemenea examen erau subiecte pe care le puteai aborda cu o mai mare libertate, fara o structura impusa, având posibilitatea de a face analogii, paralele, legaturi între opere si autori. De ani buni asist la o standardizare a subiectelor! Probabil scopul e transformarea tinerilor în oameni care nu-si mai pun întrebari, nu mai fac conexiuni, ci doar urmeaza niste tipare, ca niste automate”, arata in mesaj un profesor de Limba si literatura româna de la un liceu teoretic din Iasi.
Citeste si: Topul liceelor dupa rezultatele la simularea Bac-lui – VIDEO
„Dar probabil, ca sa parafrazez, cineva ne vrea prosti”
Mai departe, modul in care cadrul didactic face radiografia sistemului de elaborare a subiectelor la examenele nationale este unul extrem de plastic si dur. „Abordarea a devenit formala la primul subiect (interpretarea unui text la prima vedere), generala la al doilea (exprimarea unei opinii despre un subiect larg) si foarte restrictiva la al treilea subiect (eseu structurat pe o tema data din materia de liceu), în 600 – 900 de cuvinte. Ultimul subiect este cel care ilustreaza cel mai mult cât a învatat absolventul la Limba si literatura romana. Pe lânga faptul ca nu mi se pare normal ca acest subiect, care presupune studierea câtorva zeci de opere literare, sa fie cotat doar cu 30 de puncte, la egalitate cu fiecare din celelalte subiecte care pot fi usor trucate, ma revolta si faptul ca s-a ajuns la aceasta varianta de eseu structurat, având patru repere impuse, în afara carora nu ai cum sa te manifesti ca individualitate.
Citeste si: Olimpicii ieseni, rezultate dezastruoase la Bacalaureat. VEZI NOTELE – UPDATE
Anul acesta s-a ajuns la patru tipuri de eseu structurat: prezentarea temei si a viziunii despre lume într-un text studiat, particularitatile de constructie a unei specii literare (basm cult, nuvela, comedie, roman), particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ sau dramatic studiat si relatia dintre doua personaje într-un text narativ sau dramatic studiat. La atât se reduce literatura studiata în patru ani de liceu! Ca sa fie si mai… românesc, iata ca, la acest subiect al treilea, ne poticnim de trei ani într-o bucla din care nu putem sa ne smulgem: este al treilea an la rând când se da poezie – tema si viziunea despre lume într-un text poetic studiat, ca sa fiu mai exacta, de doua ori în acest interval fiind practic acelasi subiect, tema si viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat apartinând lui Mihai Eminescu. Nu am nimic cu poezia, dimpotriva, îmi place foarte mult, dar întrebati orice profesor de liceu sau orice elev câte ore sunt alocate studiului textelor poetice si câte textelor narative si dramatice, iar raspunsul nu va fi decât unul singur: mult mai multe ore ne batem capul cu textele din a doua categorie (sunt aproximativ 2.500 de pagini de proza pe care elevii le parcurg si despre care învata pentru Bacalaureat). Si atunci unde este formularea echilibrata si variata a subiectelor? În plus, mi se pare o forma de inducere în eroare faptul ca MODELUL postat de minister … Si-atunci, unde e diferenta? Doar pe hârtie! Cert e un lucru: cu astfel de aspecte putem merge în orice alta directie, numai înainte nu. De altfel, cui i-ar folosi? Dar probabil, ca sa parafrazez, cineva ne vrea prosti”, a concluzionat dascalul.
Cred ca elevii trebuie obisnuiti sa fie concisi nu sa bata apa-n piua pe 20 de pagini.
Elevii au ocazia sa fie „ei insisi” zi de zi. Pentru ce sa bata campii intr-o teza la BAC? Aici trebuie sa arate ca poseda anumite cunostinte.
Pentru a chinui un biet corector care are de corectat 100 de teze la mana I si tot atatea la mana a II-a?
Cel care vrea sa-si expuna propriile pareri, sa arate cat e de original, de sensibil, de creativ, … sa scrie o carte. In felul acesta nu va avea doar doi cititori (corectorii), ci mii …
Subiectele la examene trebuie facute astfel incat sa permita o evaluare cat mai obiectiva si o limitare a numarului de pagini scrise la un numar acceptabil.
În plus, mi se pare o formă de inducere în eroare faptul că MODELUL postat de minister (am scris cu majuscule pentru că a fost unic, cei din comisia de elaborare nu au putut formula măcar două) a avut proză (roman) la acest subiect, la cele două simulări (judeţeană şi naţională) a fost tot proză (nuvelă, respectiv roman), iar la bacalaureatul olimpicilor de asemeni proză (roman). Sigur că, absolvent fiind, nu te aştepţi să fie la examen poezie!
Cine are interesul să obţinem procentaje mici la promovabilitate nu ştiu, poate nici nu e valabilă teoria conspiraţiei. Mai degrabă cred că cei care formulează subiectele nu au legătură cu realitatea şcolară şi fac şi ei nişte subiecte… ca să-şi justifice existenţa. Nu m-aş fi gândit niciodată la o asemenea posibilitate, dacă nu aş cunoaşte personal un fost consilier al unuia din miniştrii învăţământului, consilier care fusese profesor înainte de 1989, deci de peste 20 de ani nu mai avea nicio legătură cu învăţământul românesc. Ce fel de consilier putea fi? Greu de ghicit!
Şi, culmea ironiei, avem două tipuri de subiecte, unul (teoretic!) mai accesibil pentru filiera real-tehnologică. Prin ce este mai accesibil textul eminescian faţă de cel arghezian, barbian sau stănescian? Sau textul din Cezar Petrescu faţă de cel din Gib Mihăescu? Subiectele sunt făcute în oglindă, cu aproape aceleeaşi cerinţe (mi se pare mai greu să explici, la filiera real-tehnologică, rolul verbelor la imperfect, faţă de rolul interogaţiilor retorice la cealaltă filieră). Şi-atunci – unde e diferenţa? Doar pe hârtie!
Cert e un lucru: cu astfel de aspecte putem merge în orice altă direcţie, numai nu înainte. De altfel, cui i-ar folosi? Dar probabil, ca să parafrazez, cineva ne vrea proşti.
Asa arata opinia dascalului citat, dar nu stiu de ce o parte s-a pierdut pe drum si a trebuit, din cauza limitei de caractere, sa completez prin mai multe interventii.
Da, intre timp cei de la ziar au facut trimitere la opinia completa. Multumesc.
Stimate Dascal, in alt an sa luati programa si sa pregatiti elevii pe baza ei, nu pe baza unui model de subiect. Programa de bacalaureat este obligatorie.
Atata timp cat poezia este in programa nu avetri ce comenta ca sa induceti elevilor preocupari contestatare. Nu e cinstit din partea dvs. Nu ati facut ce trebuie daca nu i-ati pregatit si pentru posibilitatea de a primi ca subiect o poezie!