Actualitate

Dezvaluiri despre una dintre cele mai tari afaceri din Iasi. Capii acesteia au recurs la gesturi uluitoare – GALERIE FOTO

Publicat: 11 ian. 2015

@ Acum, chiar daca acest lucru este considerat a fi unul banal, influenteaza viata de zi cu zi a mii de ieseni @ Teribil este ca el produce fapte si actiuni care, cel mai adesea, se lasa cu un final cumplit @ Putini sunt cei care cunosc cum a inceput totul @ Marturiile sunt extrem de incitante si scot la iveala o serie de elemente surprinzatoare @ La mijloc este vorba de sume uriase si despre afaceri in care au fost implicate persoane importante din oras 

Totul a pornit in urma cu cateva sute de ani si este legat de modul in care s-au gandit unii indivizi sa dezvolte una dintre cele mai profitabile afaceri din toate timpurile din Iasi. Datele istoricilor scot in prim-plan elemente si povesti surprinzatoare! Cu siguranta, majoritatea covarsitoare a cetatenilor din vechea capitala a Moldovei s-a bucurat de efectele produselor comercializate de catre acestia. Putini cunosc, insa, felul in care a inceput totul.

Inceputul industriei alcoolului la Iasi

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale vietii comerciale iesene este legat in mod direct de felul in care s-a dezvoltat industria moderna a alcoolului. „Una dintre ramurile de activitate aducatoare de venituri, inca din secolul al XVII-lea din Moldova, a fost industria alcoolului, in urma relatiilor comerciale cu Polonia si Rusia. Aducand venituri serioase negustorilor straini, ea a ispitit curand si pe stapanii de mosii si negustori autohtoni, care au infiintat velnite (instalatii rudimentare pentru fabricarea rachiului, tuicii sau spirtului – n.r.), atat la sate, cat si la orase”, prezinta Alexandru Gonta in lucrarea „Studii de istorie medievala„.

Citeste si: Scene de groaza surprinse pe strazile Iasului! Totul s-a petrecut intr-un mod teribil – GALERIE FOTO

Pe de alta parte, de pe precizat ca in 1906, Nicolae Iorga scria ca industria alcoolului era deja cunoscuta la Iasi inca pe la 1775 si trecuta in catastihul veniturilor domnesti, folosindu-se pentru fabricarea horilcai grane stricate, secara si hrisca. Mai departe, tot Iorga reliefeaza ca „velnitele, ajungand o primejdie pentru ca locuitorii stricau cerealele inca in snopi spre a da materie prima la fabricantul horilcai, Constantin-Voda Moruzi a distrus aceasta industrie”. Totusi, prima stire documentara despre functionarea unor velnite in Moldova se arata intr-un act de la 4 august 1670, prin care Duca-Voda scutea de la plata impozitelor pe acest plan Manastirea Trei Ierarhi. Si marele domn si carturar Dimitrie Cantemir cunostea aparatul de scos rachiul, numindu-l lembie in loc de alambic, dar si despre existenta berii, ca influenta adusa pe linie austriaca.

Citeste si: Marire si decadere! Iata cum arata acum locul unde-si dadeau intalnire bogatasii Iasului – FOTO

Scutiri de taxe pentru cei care aduceau licori bahice in capitala Moldovei

O decizie interesanta a domnului Constantin Mavrocordat (din 1742 – 1743) arata ca negutatorii de bautura care alegeau sa comercializeze aceste produse la Iasi erau scutiti spre deosebire de cei care alegeau sa faca acest lucru in orase precum Braila, Galati sau Dorohoi. „Cu importul de rachiu si horilca nu se ocupau numai negustorii din tara, care trebuiau sa plateasca patru lei vechi vama pe cufar, iar cufa nu putea fi mai mare de 70 de vedre, ci si nagutatorii straini. Un izvod de ponturi poruncesti vamesilor sa nu perceapa vama de la acesti negustori daca ei vor veni la Iasi”, mai dezvaluie Gonta.

Citeste si: EXCLUSIV! A fost descoperit un loc din centrul Iasului, unde s-a petrecut o crima oribila – GALERIE FOTO, VIDEO

Monopol in mana marilor mosieri

De precizat ca, inca din acele vremuri, cele mai multe instalatii de produs bauturi alcoolice si cei mai multi consumatori din Moldova erau, fireste, in tinutul Iasului. Usor-usor, dupa anul 1800, vazand ca aceasta afacere aduce profituri uriase, atat proprietarii de terenuri, dar si bisericile fac din ce in ce mai mule investitii pe acest segment. Spre exemplu, Nicolae Sutu a mers pana acolo incat, la 6 aprilie 1845, a impus pe mosia sa de la Pungesti un monopol absolut arendasilor de carciume, „el le porunceste ca nu vor putea aduce rachiu sau vin de aiurea, ci-l vor cumpara de la proprietar cu pretul obisnuit la mosiile de alaturi si cu adaos de patru lei peste pret vadra de spirt… Cazul nu este singular. In goana dupa profituri, stapanii satelor si mai ales cei ai targurilor au urmarit, in anii ulteriori, sa ajunga detinatorii monopolului productiei de alcool. Ei au izbutit chiar sa puna in practica intentiile lor, nu atat pentru ca aveau o situatie sociala privilegiata, ci mai ales datorita puterii lor economice”, concluzioneaza cercetatorul Alexandru Gonta.




Comentarii
  • Bai, „ziaristii” lui Peste! Se vede ca voi ati trecut la distanta mare de scoala, ati foflosit manualele dupa care trebuia sa invatati pentru ca, dupa ce le-ati uns filele cu marmelada, sa faceti rachiu din ele!
    Cum naiba la poza a patra, sa pui legenda: „LOCAL_IASI”?!
    Dobi.toci.lor, este vorba de celebrul lant de librarii SOCEC, intrat in istoria literaturii Romane, printre altele pentru ca au publicat opera integrala a lui Eminescu, si nu de o crasma!!!!
    Eu nu vad in vitrine sticle cu alcool, vad CARTI, PUBLICATII, dar, ceea ce am spus la inceput, voi ati folosit hartia unsa cu marmelada ca sa va faceti rachiul cu care sa va dregeti greata dupa cerneala bauta din calimari…Din tocuri va faceati sageti cu care trageati la tinta in gardurile scolii. De la distanta, desigur, ca, dincol de ele era BAU-BAU.

Adauga un comentariu