Dezastru in economia ieseana. Incep sa dispara si proiectele europene

@ Zeci de proiecte cu fonduri europene au fost reziliate de fermierii din Iasi in ultimii 5 ani @ Majoritatea au renuntat la proiecte pentru ca nu au avut cofinantarea de la banci @ Valoarea proiectelor reziliate a fost de cateva milioane de euro

In perioada 2007-2013, aproximativ 27 de proiecte depuse de ieseni, care au vrut sa infiinteze afaceri in agricultura cu fonduri europene, au fost reziliate. Numai in ultimele 6 luni, 13 dintre dintre cei care au depus proiecte pentru a infiinta ferme sau fabrici au renuntat la finantarea europeana. Valoarea totala a proiectelor reziliate in ultimii 5 ani a fost de 15,6 milioane de euro, fermierii solicitand sume cuprinse intre 100.000 si 4 milioane de euro. Astfel, Iasul a pierdut investitii importante in agricultura. Majoritatea iesenilor au renuntat la proiecte pentru ca nu au avut cofinantarea de la banci.

Iasul a pierdut 13 milioane de euro in 6 luni

Nicoleta Luciu şi Dinu Maxer, povestea de IUBIRE de care puţini îşi mai amintesc! De...

De ce femeile ofițeri sunt prinse frecvent întreținând relații intime cu deținuții. „Se numește farmec”,...

Cei 13 fermieri din judet care au reziliat contractele anul trecut au solicitat banii de la Uniunea Europeana pentru a construi ferme de vaci, pasari, ciupercarii, unitati de prelucrare a paielor de grau, de productii accesorii de acoperis, ateliere de productie a lumanarilor sculptate sau a pieselor de decor din lemn. Acestia au renuntat la finantarea europeana, pentru ca institutiile bancare nu le-au acordat credite pentru a asigura cofinantarea ce reprezenta 50 la suta din valoarea totala a proiectului. Astfel, din cauza neacordarii sanselor de a face investitii locale si a creste economia judetului, fermierii au renuntat treptat la ideea de a face agricultura cu fonduri europene. „O parte dintre beneficiari au cerut rezilierea contractelor, iar pentru altii, s-a solicitat de catre Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit rezilierea lor, pentru ca nu indeplineau mai multe conditii”, a declarat Anghel Ficu, director executiv al Centrului Regional pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Iasi.
Unul dintre proiectele care reprezentau o investitie importanta pentru judet era cel al firmei SC Biocompost SRL. Proiectul, in valoare de 4 milioane de euro, a fost depus in anul 2010. Cu aceasta suma era infiintata o unitate de prelucrare a paielor de grau in vederea obtinerii compostului pentru ciuperci, in comuna Prisacani. In prezent, proiectul a ramas doar o amintire. „Lipsa cofinantarii e un motiv suficient ca sa renunt la proiect. In 2010 l-am depus, iar pana in 2013, am incercat sa fac rost de cofinantare. Nu am reusit si am reziliat contractul. Astfel de proiecte nu se puteau face decat daca aveam bani mai multi. Insa eu nu dispuneam de o suma mare si ma bazam pe creditul de la banca”, a spus administratorul societatii.

Fermierii ar trebui ajutati

Specialistii in economie sustin ca una dintre solutiile care ar pune capat acestor situatii, pentru ca bancile sa aiba incredere in fermieri, ar fi sprijinul Guvernului. Acestia ar putea schimba reticenta bancilor la acordarea creditelor prin garantarea ca fermierii vor face investitii sigure care ajuta economia locala. „Bancile au niste indicatori de bonitate prin care acorda credite acelor firme sau persoane fizice care indeplinesc niste conditii de performanta. Daca nu sunt indeplinite, nu se primesc acele credite. Firmele ar trebui ajutate de catre politicieni, nu material, dar girand in numele lor la banci, garantand pentru acestea. Daca ar exista aceasta vointa din partea lor, ar trebui sa intervina si sa asigure bancile ca ar fi in regula sa dea aceste credite”, a declarat prof. univ dr. Vasile Cocris.