Local

De pe prispa scarii blocului

Publicat: 20 mai 1999
a:3:{s:7:"site_id";i:1;s:6:"old_id";i:2697;s:8:"site_url";s:10:"www.bzi.ro";}

•Interesanta opinie expune in presa domnul deputat Anghel Stanciu, ales din partea formatiei politice, condusa de Corneliu Vadim Tudor, vestit prin netesalatele si virulentele sale atacuri verbale din Parlament si scrise in agresiva dumisale publicatie.
Domnul Stanciu opineaza ca, in cazul ridicarii pragului electoral la 5%, asa cum se preconizeaza, multi alegatori isi vor vedea voturile lor repartizate unor candidati din partide neagreate de ei, dar care au saltat peste prag. Si se sprijina pe cifre: la alegerile din 1996, circa 20% din voturi au fost repartizate altor candidati decit cei votati de cetateni.
Asa este, dar ce alta masura ar trebui adoptata, menita sa satisfaca minusculele partide (67 la numar din care 61 n-au putut sari nici pragul vechi de 3%), care toate pretind bani de la buget pentru campania electorala si timp rezervat la TV, in care zapacesc pe bietii cetateni, cu programe fanteziste si nerealiste? Sa ne trezim in ziua de alegeri, cu buletine cit niste cartulii, intesate cu nume de sute de candidati si tot felul de sigle ale unor partide precum cel al Sportivilor sau al Chiriasilor din Case Nationalizate? Domnul deputat vorbeste despre cei 2,4 milioane de alegatori ce si-au dat votul pentru maruntele formatii, iar sufragiile lor au nimerit, in final in traistele marilor partide. Dar de cei aproape 5 milioane de cetateni inscrisi pe listele electorale si nu s-au prezentat la vot, ce sa spunem?
In felul lor si-au exprimat si ei optiunile: nu vrem sa fim reprezentati de nici un om politic, ne este indiferent de cine conduce tara. In ultima instanta ma intreb pentru care motiv este atit de ingrijorat domnul deputat Anghel Stanciu, daca se adopta noul prag electoral? Nu a reiesit clar, din sondajele recente, ca formatia sa, al carei lider este virulent (si recent „deimunizatul”) Corneliu Vadim Tudor, a crescut, ca procentaj, in aprecierile romanilor?

•La Bivolari, primarul era cit p-aci sa fie bumbacit de niste consateni, pe motiv de cupoane agricole. Cupoanele agricole – aceasta ciudata formula de a sprijini taranimea si a stimula obtinerea de recolte – este o inventie a guvernelor postdecembriste, dar se stie ca acestea au ajuns sa satisfaca alte interese decit cele ale sectorului agricol.
Cine nu-si aminteste cum in preajma pietelor din Iasi, „agenti economici” invesmintati in multicolore si supraincretite fuste, te imbiau cu glas gales: „Nu vinzi cupoane hagricole, frumosule?”. Iar pe trabe, rezemate de mormanele de cartofi, vedeai cartoane cu oferte de preluarea cupoanelor agricole, in „barter”, pe barabule. Stim ca s-a stabilit, „post festum” in anii trecuti ca foarte multe cupoane agricole au servit la achizitionarea de carburanti, dar nu pentru sectoare agricole, ci in alte locuri, cu totul straine de agricultura. Noile cupoane puse in circulatie in acest an sub obladuirea „electronica” al noului titular al Ministerului Agriculturii s-a precizat ca vor servi beneficiarilor numai pentru plata efectuarii de lucrari agricole, obtinerea de seminte selectionate, ingrasaminte chimice si insecto-fungicide si nu vor putea fi schimbate pe motorina. Ma intreb atunci, din ce motiv esti solicitat la intrarea in piete, cu voce discreta, de catre ambulanti ce vind ASSOS si alte „fumigene” de contrabanda, sa-ti valorifici stocul de cupoane la jumatate de pret? Doresc ei sa-si procure azotat de amoniu pentru florile din balcoane? Sau sa are cu tractorul spatiile de linga blocuri? Ma tem ca aceste cupoane devin, printr-o tainica scamatorie, romanii fiind maestri in nascocirea a tot soiul de smecherii pentru a trage tepe, un mijloc de a umple ieftin rezervoare de masini ale unor profitori. Iata o eventuala explicatie pentru ce primarul Hristea de la Bivolari a incasat ghionti de la consateni.

•Se stie ca datornicii la regiile locale sint numerosi si cu sume foarte mari. Pe aceasta chestiune, unui consilier local i s-a incoltit ideea sa le usureze situatia si a propus ca acestia sa-si plateasca din debite, muncind in contul lor, in cadrul regiilor creditoare, adica: sa sape transee pentru pozarea de conducte, sa ajute la transportul acestora, sa sudeze, sa monteze, intr-un cuvint, sa fie folositi ca auxiliari ai echipelor de interventie si intretinere. Patru cincimi din indemnizatiile cuvenite pentru munca lor ar merge in contul debitelor. Propunerea a fost primita cu scepticism de catre colegii din consiliu si se pare ca pe buna dreptate: in primul rind, se stie ca toate regiile prestatoare de servicii stau bine cu personalul, ba chiar au si supranumerar de efectiv pe care intentioneaza sa-i trimita in somaj.
Prin urmare de unde sa ia bani pentru a plati pe auxiliarii angajati doar pentru a-si plati datoriile?! In al doilea rind, consilierul nostru a uitat ca romanul, chiar si somer, este fudul: o fi el dator cu milioane de lei la intretinere dar nu concepe sa puna mina pe cazma cind are calificare de strungar, fierar-betonist sau este absolvent de liceu cu bacalaureatul luat.
Ne amintim cum in urma cu vreo trei ani, consiliul municipal a decis ca solicitantii de ajutoare sociale sa presteze cite cinci zile pe luna la regia CITADIN, pentru a putea sa incaseze ajutorul cuvenit. Ei bine, numarul de solicitanti de ajutor social a scazut brusc, cu vreo 70%, deoarece considerau ca e sub demnitatea dumnealor sa dea cu maturoiul pe strazi sau sa planteze flori in spatiile verzi. Iata pentru care motiv si eu sint sceptic privitor la punerea in practica a parerii domnului consilier respectiv.

•Oamenii sint capabili sa savirseasca fapte nastrusnice prin gradul lor de irationalitate: am citit in ziar ca un pensionar s-a instalat in carucior la usa Primariei, si-a agatat de git o placarda prin care avertizeaza lumea ca face „greva foamei”. Motivul? Vecina dumisale de apartament, divortata si cam zburdalnica, isi aduce „preteni” cu care bea cinta, joaca sah si naiba stie ce mai fac impreuna.
Actiunile vecinei turbulente, cica, au scopul sa-l exaspereze incit sa-si ia valea (el adica!), iar vecina lui, cea temperamentala, sa-i sfeteriseasca apartamentul. A declarat ca este suparat si pe politisti care, ori de cite ori au fost chemati sa verifice turbulentele manifestari, nu au confirmat realitatea reclamantilor.
Nu cumva personajul, in virsta de 62 de ani o fi chinuit de ilibidox (la anii lui mai e inca posibil!) si este nemultumit ca scumpa vecina nu-l ia in seama? Si ce crede ca obtine prin greva foamei? Doreste ca autoritatile sa-l scape de vecinatatea nedorita? Mare-i gradina…
Benedict Carteala




Adauga un comentariu