:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Prognoza-meteo.jpg)
:format(jpeg):blur(1):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/1/296/rosiam.jpg)
Stefan Grigorescu, fostul director de la Institutul National de Geologie care a dat aviz pozitiv pentru proiectul Rosia Montana, a sustinut, intr-un interviu pentru gandul, ca documentul favorabil dat RMGC a avut la baza, in parte, documentatia pusa la dispozitie de companie, echipa de geologi care a fost in vizita la Rosia Montana in decembrie 2011 neputand sa vada daca sunt falii seismice pentru ca „atunci era zapada, nici nu putea sa le vada nimeni ca exista sau ca nu exista”. „Astia(RMGC-n.r) au facut in trei ani, in patru ani studiile alea de la dosar, noi nu puteam sa le facem in trei, patru zile”, a declarat Grigorescu, cel care a semnat avizul favorabil.
Mai mult, a spus el, specialistii de la Institut au ratat o vizita in teren, in septembrie a aceluiasi an, vizita organizata de RMGC, pe motiv ca, „dintr-o eroare de comunicare”, invitatia a ajuns la Stefan Marincea care „a confiscat-o el”.
Cat priveste acuzatiile ca a ignorat datele geologilor, acuzatii care i se aduc de directorul demis Maricea, Grigorescu spune ca „sunt multe nereguli, sunt multe calomnii”
„Eu am dat un aviz din partea Institutul National de Geologie in cunostinta de cauza. Din pacate, exista o alta realitate, care mereu este modificata. Eu am uzat de toate prerogativele ca ele sa fie conforme cu realitatea”, a spus Stefan Grigorescu.
Acesta a povestit pentru gandul cum a ajuns sa dea un aviz consultativ dupa ce o echipa de 10 geologi a mers in decembrie 2011 si timp de patru zile a prospectat zona de la Rosia Monatana.
„Eu am fost la o singura sedinta a Comisiei de Avizare Tehnica(CAT), in 29 noiembrie 2011. Anterior acestei date, a fost fostul sef al Instituttului, domnul Marincea. Eu nu stiu ce a facut acolo, pentru ca nu exista material. Presedintele acestei comisii a fost fostul secretar de stat Marin Anton, acum deputat, care stie tot istoricul”, a spus Stefan Grigorescu, care a precizat ca rolul comisiei de la Ministerul Mediului era sa examineze toate documentele existente in proiectul de la Rosia Montana si sa dea un punct de vedere cu privire la acest proiect.
„Inainte de 29 noiembrie, pe 10 noiembrie, am primit o invitatie ca sa pregatesc un punct de vedere vis-a vis de materialele facute in acel proiect. Erau materiale facute de RMGC, de Institutul Geologic, Universitatea Tehnica de Constructii, Universitatea Bucuresti. Deci noi nu trebuia sa facem teren. Dar anterior datei de 29 noiembrie, in 13 septembrie, a fost o vizita cu toti membrii CAT, organizata de RMGC la Rosia Montana, care sa vada toate obiectivele din teren. Atunci noi nu am fost chemati ca institut, pentru ca cineva a facut o eroare de comunicare si l-a anuntat pe domnul Marincea, dar el a confiscat aceasta informatie si nu a dat mai departe institutului sau secretariatului sau mie, pentru ca el nu mai era director si nu putea sa participe”, a povestit Stefan Grigorescu.
Ca urmare, dupa ce a aflat de vizita, Stefan Grigorescu a cerut secretarului de stat si ministrului Borbely „conditii egale de estimare si sa mergem acolo”.
„Eu m-am edificat pe baza documentelor. Puteam sa dau aviz atunci pe loc fara sa am probleme de constiinta. Puteam sa dau aviz pe 29 noiembrie, pentru ca din ce au prezentat m-am edificat, din simularile de pericole potentiale si vulnerabilitati si factorul de siguranta era peste 1. Eu mi-am facut o idee, o logica, gandindu-ma cate baraje sunt in Romania care au cazut si care s-au rupt? Si care baraje sunt pline doar cu apa, nu sunt doar cu sedimente”, spune Stefan Grigorescu. El face comparatia cu lacul de acumulare de la Vidradru, judetul Arges.
„Asta de la Corna este de trei ori mai mic decat cel de la Vidraru, nu de trei ori mai mare asa cum s-a spus. Vidraru are vreo 900 de hectare si asta are vreo 300. Deci cineva a dezinformat in mod voit. Si in plus ca a spus ca e la de cianuri, dar nu este, acolo ramane steril, masa solida care se sedimenteaza treptat. In sterilul de acolo poate sa fie nisip curat, argila sau roci”, explica geologul.
Stefan Grigorescu spune ca inainte de a veni la institut colegii care s-au aflat in teren i-au spus ca nu sunt probleme.
„Membrii comisiei CAT au mers acolo si au vazut, nu sa sa faca un studiu, cum eronat se spune acum. Noi (echipa de geologi-n.r.) nu ne-am dus sa facem un studiu, ne-am dus sa vedem statiile de nanofiltrare, locul carierelor, locul barajului. Noi cand am plecat la Rosia Montana am zis „Hai, domnule sa luam si un aparat de electrometrie”, a spus Stefan Grigorescu, care a precizat ca el nu a mers la Rosia Montana impreuna cu echipa de geologi.
„Asa ca au mers 10 geologi sa vada care este situatia, nu sa faca un studiu. Este bine sa-i consultati pe toti pentru ca nu toti au aceeasi parere. Sunt sase, sapte care au o idee ca nu sunt falii si ca coronamentul si pozitia bazinului sunt ok din punct de vedere tehnic, auditata si super audiatata de autoritati in domeniu. Noi nu am facut un studiu sa spunem noi ceva , noi am consultat documentatia si documentatia este in regula. Daca este in regula un proiect facut de cineva nu putem spune ca nu este”, a spus conferentiarul.
Intrebat daca ceilalti specialisti din echipa au spus ca la Rosia Montana sunt falii, fostul director a spus ca aceste persoane nici nu puteau sa vada faliile pentru ca era zapada. „Eu nu am spus ca sunt persoane care au spus ca exista falii, pentru ca atunci era zapada, nici nu putea sa le vada nimeni ca exista sau ca nu exista, ma intelegeti. Nu sunt falii care sa afecteze constructia hidrotehnica. Ganditi-va ca acolo era zapada, ca erau minus 12 grade Celsius. Daca e zapada nu vezi toate formele de relief, toate fisurile. De baza au fost documentatiile. Au controlat din forajele care sunt executate in coronament si in amonte de coronament, daca sunt fisuri. Si nu s-a demonstrat a fi fisuri. Au controlat din documentele care exista. Noi am mers pe credibilitatea surselor, asa cum si ceilalti membrii CAT si-au dat avizul si acordul. Este un aviz consultativ in vederea obtinerii acordului de mediu. Mai sunt pasi mari de facut, acolo e problema. Avizul consultativ este sa dai o sansa proiectului sa fie luat in seama. Nu ca noi am dorit sa schimbam sau sa falsificam ceva. Este un aviz consultativ”, a spus Stefan Grigorescu.
Fostul director sustine ca avizul dat de Institutul National de Geologie a fost dat in baza documentatiilor puse la dispozitie de Ministerul Mediului. „Avizul consultativ este dat in baza documentatiilor care erau puse la dispozitie de secretariatul tehnic al Ministerului Mediului. Noi nu puteam sa facem un studiu. Astia(n.r. RMGC) au facut in trei ani, in patru ani studiile alea de la dosar, noi nu puteam sa le facem in trei, patru zile. Putem sa vorbim si sa demonstram lucrurile si, pana la urma, puteti vorbi cu toti membrii echipei. Fundamental pentru iazul de decantare nu este nimic gresit”, a mai declarat Stefan Grigorescu. Profesorul spune ca aviz consultativ nu poate impiedica un acord de mediu, „pentru ca si alte entitati, decanul facultatii de geologie si fostul decan au spus pozitiv despre proiect”
„Pentru ca in critica Institutului de Geologie sunt multe nereguli, sunt multe calomnii. A fost o nota ca iazul de decantare de la Corna este de trei ori mai matre decat Vidraru. Este invers, Vidraru este de trei ori mai mare ca suprafata si ca intindere decat Corna. Se induc minciuni grosolane. Mai sunt si altele, dar nu mai vreau sa fac declaratii”, a conchis Stefan Grigorescu.
Sursa: gandul.info
:format(jpeg):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/Fiica-lui-Gheorghe-Dinca.jpg)
n-aveau cum sa dispara pentru ca NU AU EXISTAT! studiile facute de RMGC pe parcursul a cativa ani arata acest lucru. Marincea a iesit cu niste falii pe care le-a visat noaptea, insa nu are nicio dovada si niciun studiu sa arate asta