Actualitate

Conacul bantuit de fantomele trecutului! „La inmormantare s-a dat de pomana paine si argint!” GALERIE FOTO

Publicat: 16 nov. 2015

@ Odata ce intri in acest loc, fiorii iti cuprind intreg trupul, iar mii de gaduri te coplesesc @ In peretii crapati, istoria sta ascunsa si parca nu vrea sa fie scoasa dintre ruine @ Daca odinioara rotile de lemn ale trasurilor sfaramau dalele de piatra din curtea boiereasca, acum cateva randuri scrise in carti mai spun cate ceva despre asta @ Tuneluri ascunse si secrete nespuse pot fi gasite astazi cu putin efort

Dupa aproape 200 de ani de cand a fost construit, un conac ascunde si astazi povesti incredibile. Aproape ca nu este satean din Solesti care sa nu fi trecut pragul conacului, macar o data in viata si, de asemenea, nu exista om sa nu fi auzit de macar o poveste de acolo. Nume care au schimbat istoria tarii noastre au stat in cele mai luxoase camere si au mancat cele mai sofisticate bucate chiar in conacul de pe dealul Solesti, conac ce este cunoscul fiind drept al Elenei Cuza. Conacul din satul Solesti, judetul Vaslui, a fost construit de catre familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curtii boieresti se afla pe „Lista monumentelor istorice din judetul Vaslui 2004” si este compus din patru monumente cu acelasi regim: Conacul Rosetti-Solescu, parcul cu arbori seculari, zidul de incinta si Biserica Adormirea Maicii Domnului„. Conacul a fost construit in 1827, de catre parintii Elenei Cuza, Iordache si Ecaterina Rosseti-Solescu. Cum in acea perioada se obisnuia ca marii boieri sa isi imparta averea copiilor, conacul a trecut prin mainile mai multor proprietari. In acest moment, conacul este revendicat de nepoti ai familiei Rosseti-Solescu, care nu au avut in prima faza toate actele necesare, dar au investigat si au gasit dovezi de prin 1960.

Pe urmele boierilor, printre hartii abandonate

Marcela Cucu, o vasluianca pasionata de istorie si secretara la scoala din Solesti, a mers pe urmele boierilor si a cautat prin sat povesti despre conac. Asa a ajuns sa afle o buna parte din istoricul impresionant al cladirii si a pus totul intr-o carte. „Din cate se pare, aceasta proprietate a trecut prin posesia nepotilor si a stranepotilor Elenei Cuza, urmand ca intr-un final, in anul 1848, sa ajunga in grija lui Teodor Rosseti. Apoi, in anul 1888 a donat conacul pentru scoala, infiintandu-se „Scoala complementara de 7 clase”, prima scoala de pe raza judetului Vaslui”, sustine Marcela Cucu. Conacul arata acum ca in filmele de groaza, nimic nu mai este ca inainte.

„Eu am invatat acolo la scoala, am invatat in sala de mese, fiind prima camera de pe colt. Aveam in spatele clasei o fereastra in perete, pe unde se spunea ca se dadeau farfuriile cu mancare pe vremea boierilor. Era frumos atunci cand am invatat. Dupa 1948 a fost preluat de comunisti si a functionat ca scoala pana in 1977, cand a fost cutremurul, si s-a dat in folosinta o scoala noua, conacul ramanand neocupat si nefolosit. A fost cumparat de un constructor care a folosit proprietatea in scop personal pentru o herghelie de cai, crescatorie de gaste si in ultima faza l-a folosit pentru a depozita materiale de constructie, ceea ce a dus la deterioarea totala a conacului. De atunci, pana in 2002, a ramas in administrarea primariei, dar in urma unei legi, au aparut nenumarati mostenitori care si-au revendicat mosia, de atunci proprietatea se afla intr-un proces pe rol”, completeaza Marcela Cucu.

Elena Cuza umbla cu haine carpite si rupte, desi avea o avere impresionanta

Din cercetarile facute, secretara Marcela Cucu a aflat ca Elena Cuza si-a petrecut o buna parte din viata la Solesti si a fost o femeie de o bunatate rara. „Elena Cuza a fost o femeie modesta, in ultimii ei ani de viata umbla cu o singura haina carpita in cot, si o fusta neagra lunga. Pensia ei lunara o impartea saracilor”, sustine Marcela Cucu. Batranii satului spun ca de la geamul conacului, Elena Cuza arunca bani si merinde saracilor care ii cereau ajutorul. Se pare ca sotia lui Alexandru Ioan Cuza iubea nespus locurile din jurul conacului.

„Ea a lasat cu limba de moarte sa fie ingropata la Solesti, in acelasi mormant cu mama ei, in pamantul pe care a copilarit, fara mult fast. A dorit o inmormantare linistita”, sustine secretara. Conform dorintei sale, Elena Cuza a fost adusa cu un cortegiu mortuar la Solesti, iar la nefericitul eveniment a luat parte si regele Carol, care a depus o coroana. Conform dorintei sale, Elena Doamna este inhumata astazi in curtea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, iar recent mormantul ei a fost reconditionat. Inmormantarea Elenei Cuza a fost una discreta, dar satenii isi amintesc ca fiecare om care a participat a primit de pomana o paine in care era infipt un banut de argint.

Conacul este bantuit de urmele istoriei

Despre conacul din Solesti, unii nu stiu nimic, iar altii stiu prea multe. Din nefericire, legile din Romania par sa nu fie facute pentru a proteja astfel de monumente si parca „incurajeaza” distrugerea acestora. Conacul Elenei Doamna este si va fi mereu bantuit de fantomele istoriei. Din fata conacului se vad scarile din lemn masiv pe care urcau boierii spre terasa unde se servea ceai si se discutau problemele vremurilor. De asemenea, astazi se mai poate vedea camera Elenei Cuza, locul in care aceasta se spune ca i-ar fi spus prima data tatalui sau ca ea s-a indragostit de Alexandru Ioan Cuza. Fiecare incapere a conacului ascunde cate o poveste pe care satenii o mai spun din cand in cand, dar cu siguranta acolo sunt ascunse sute de intamplari de care nu se va afla niciodata nimic. Se spune ca mai multe tuneluri ar exista pe sub conac, tuneluri pe unde boierii fugeau in caz de pericol. Acolo nu a mai calcat nimeni de ani buni, de aceea se spune ca ar exista cineva care asteapta raspunsuri de secole. Sunetul de pian din sala mare a conacului a fost inlocuit de zeci de ani cu suieratul vantului si parca si acum ferestrele asteapta pe cineva care sa priveasca prin ele.




Comentarii
  • Breee ! Va dați voi sama dacă s-ar întâlni fantoma Elenei Rosetti cu fantoma Mariei Moruzasca (Obrenovicioaia) ? La conacu cu fantomi ?! Valiuu, ci smuljeri di cap, ci înjurături ! Ci moveuri o să iasî ? Ducă-s-ar pi pustii ! Luați masuri, sî nu sî întâmpli ! Păziți cu Meliția !

  • Ca sî nu mai zîc că o sî tribuiască sî vinî a tria fantomă, pi nume Alixandru, sî li dispartî, ca sî nu sî omoari întri ieli. Șî iesti periculos tari, cî celi două fantomi di fumei sî ia la bataie fantoma a tria, di parte barbatească, pi numi Alixandru. Ci istorie s-ar putea întâmpla acolo !Vai di mini șî di mini !

  • O vinit a patra fantomî șî o zîs cî pi Maria, di la tac su, di-acasă, o cheamă Catargiu. Șî o mai zîs cî dacă mai cuteazî cariva sî li încurci numili, o sî facă scandal și fantomili Moruzăștilor, di data aiasta.

Adauga un comentariu