Chiar si cei mai celebri medici ieseni sunt la mana acestei femei – FOTO

@ Nu ati fi ghicit niciodata ca de o femeie depind medicii chirurgi dintr-un important spital @ Cea mai mica eroare poate distruge cariera chiar si celui mai celebru chirurg @ Este una dintre cele mai bine platite femei dintr-un spital public, dar ceea ce face nu este deloc usor @ Riscurile sunt pe masura

Chiar si chirurgii cu zeci de ani de experienta recunosc in mod tacit ca inainte sa ia bisturiul in mana, sunt obligati sa astepte verdictul final de la o femeie. Putini ieseni care ajung pe patul de spital cu afectiuni cumplite o cunosc pe femeia din umbra, care le poate da sperante sau ii poate darama cu o veste socanta. Are 45 de ani si nu ar renunta niciodata la ceea ce face, daca ar da timpul inapoi. De precizia si rabdarea ei depind vietile a sute de ieseni care au ajuns la mana medicilor. Orice mica greseala ar putea ruina intr-o clipa cariera chirurgilor si ar condamna la moarte orice pacient care este pregatit sa fie pus pe masa de operatie. Regreta doar ca putini rezidenti mai aleg acest drum si ca putina lume cunoaste volumul ei de munca. Satisfactia financiara este pe masura muncii, astfel ca un medic primar incaseaza in jur de 8.000 de lei lunar, un specialist 6.500 de lei, iar un cadru didactic 4.100 lei. „In 1993 am terminat facultatea, a urmat rezidentiatul si trei ani am fost asistent la morfopatologie. Din anul 2000 mi-am inceput activitatea in cadrul Serviciului de Anatomie Patologica si Prosectura.  Este adevarat ca mediul in care activam este toxic si ne expunem la multe riscuri. Intotdeauna am fost motivata de modul in care am reusit sa formam o echipa unita si de colaborarea stransa cu chirurgii din spital. Practic, acestia asteapta verdictul nostru, pentru a stabili toate detaliile legate de incizia pe care urmeaza sa o faca. Suntem oamenii din spatele lor. Buletinele histopatologice eliberate de noi sunt ca un ghid pentru medicii chirurgi”, a precizat dr. Delia Ciobanu, sef la Serviciul de Anatomie Patologica si Prosectura in cadrul Spitalului Sf. Spiridon Iasi.

LUX și OPULENȚĂ pentru frații Dedeman. Cum arată noua „bijuterie” cu care călătoresc acum în...

Reacția unui britanic când a văzut cum vorbesc elevii români engleză

Artisti plastici in mediu toxic

Pe langa stabilirea unor diagnostice, ieseanca are datoria de a se ocupa si de cadavre. Pacientii care mor in spital au un circuit bine stabilit. Necropsia este obligatorie atunci cand nu este clara cauza mortii. Familiile indoliate nu inteleg rostul acestei proceduri si refuza sa-si lase mortul pe mana specialistilor. In fata acestei cereri, trebuie sa-si dea acordul patru persoane: medicul curant, seful de sectie, anatomo-patologul si managerul spitalului. Prin mainile acestei femei trec fragmente microscopice din toate organele, printre care tiroida, san, colon sau biopsii cutanate. Ea este prima care poate spune daca un bolnav are sau nu cancer. Zilnic, in jur de sase ore, le petrece in laborator, cu ochii atintiti in microscop. Toate fragmentele recoltate sunt primite in recipiente speciale, pe baza unor registre predare-primire. Din neatentie, in aceasta faza initiala se pot face cele mai mari greseli. In afara de numele pacientului, pe recipient, pe lame si in registru sunt trecute si coduri numerice. O cifra gresita poate trimite un diagnostic cutremurator catre un pacient care nu are motive de ingrijorare. „Fragmentele primite se pastreaza in formol. Dupa ce sunt trecute prin mai multe bai, se includ in parafina. Blocul de parafina se taie la microtom. Lamele se usuca cateva minute pe un stativ de lemn si urmeaza etapa de colorare. Interpretarea se da in functie de culori si forme. Suntem «artisti plastici si specialisti in arhitectura». Sunt zile in care primim peste 100 de piese si 7-8 cadavre. Pentru piesele mici, rezultatele le dam in doua zile, iar pentru cele mai mari in 3-5 zile. Este o munca migaloasa si cu multe riscuri. Lucram intr-un mediu toxic, unde ne putem infecta oricand cu boli teribile. Suntem sase medici, dintre care doi cu norma intreaga si patru cu jumatate de norma. Conform legislatiei, dupa trei luni putem distruge resturile tesuturilor. Blocurile de parafina si buletinele histopatologice se pastreaza timp de 30 de ani. Am un baiat de 19 ani, care a refuzat sa faca medicina. Mi-ar fi placut sa aleaga acest domeniu, dar l-am lasat sa aleaga si a decis sa se indrepte spre informatica”, a incheiat dr. Delia Ciobanu.